Social
Sistemul de pensii intră în zona de risc. Milioane de români ar putea avea venituri mult mai mici la bătrânețe
Pensionari la tratament. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
România se apropie de un moment critic pentru viitorul sistemului public de pensii, în condițiile în care schimbările demografice accelerate și reducerea constantă a numărului de angajați apasă tot mai mult pe buget. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, aproximativ două milioane de persoane vor ieși la pensie imediat după 2030, fenomen care va accentua dezechilibrul dintre cei care contribuie la sistem și cei care beneficiază de pensii.
Dezechilibru major în sistemul de pensii. Ce urmează pentru generațiile care ies la din câmpul muncii după 2030
Cei care au contribuit la această analiză avertizează că, dacă nu vor fi adoptate măsuri consistente în următorii ani, generațiile care vor ieși la pensie după 2030 riscă să încaseze sume considerabil mai mici decât cele din prezent.
În ultimii ani, autoritățile au fost nevoite să intervină prin mai multe modificări legislative, în încercarea de a adapta sistemul la noile realități economice și sociale, însă experții susțin că aceste măsuri reprezintă doar o primă etapă dintr-un proces mult mai amplu.
„În septembrie 2023, regimul special de pensii a fost modificat, iar în noiembrie 2023 a intrat în vigoare o reformă cuprinzătoare a pensiilor publice, aliniată la PNRR și la recomandările Comisiei Europene. Reforma aduce recalcularea drepturilor pe baza unui sistem de puncte, indexarea automată cu inflația și salariile, egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați (65 de ani până în 2035) și o legătură directă cu evoluția speranței de viață”, arată realizatorii studiului.
Chiar dacă aceste schimbări au fost prezentate drept pași importanți pentru sustenabilitatea sistemului, specialiștii atrag atenția că ele nu sunt suficiente pentru a rezolva dezechilibrele structurale care se adâncesc de la an la an.
Pensii. Sursa foto: INQUAM
Datele demografice arată un dezechilibru tot mai accentuat
Raportul evidențiază faptul că România se confruntă simultan cu mai multe probleme care afectează direct sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii, de la îmbătrânirea rapidă a populației și migrația masivă a forței de muncă până la munca informală și presiunile bugetare tot mai mari.
„În acest context, România se confruntă cu o combinație din ce în ce mai dificilă de îmbătrânire rapidă, emigrare masivă a forței de muncă, muncă informală și presiuni bugetare crescânde. Toți acești factori pun sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii”, potrivit analizei.
În prezent, România are aproximativ cinci milioane de pensionari și circa 7,7 milioane de angajați, însă estimările arată că numărul celor care contribuie la buget va scădea semnificativ până în 2070, în principal din cauza emigrației și a reducerii populației active.
Deficitul din sistemul de pensii riscă să se dubleze
Dezechilibrul financiar este deja vizibil, iar datele arată că presiunea asupra bugetului public devine din ce în ce mai greu de susținut, mai arată cei de la UBB. Deficitul sistemului de pensii a fost de aproximativ 2,5% din PIB în 2022, iar proiecțiile indică faptul că acesta ar putea depăși 5% în următorii ani.
Un rol important în această evoluție îl are migrația economică, în condițiile în care aproximativ 20% din populația activă lucrează în străinătate și nu mai contribuie la bugetul public din România. În același timp, generațiile numeroase născute la finalul anilor ’60 se apropie de momentul pensionării, ceea ce va amplifica și mai mult presiunea asupra sistemului.
Viitorii pensionari ar putea primi sume mult mai mici
Cel mai îngrijorător scenariu prezentat de specialiști vizează scăderea accentuată a raportului dintre pensia inițială și ultimul salariu încasat înainte de retragerea din activitate.
Dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare, acest raport ar putea coborî de la aproximativ 46% în 2025 la doar 24% în 2070. Cu alte cuvinte, mulți dintre cei care vor ieși la pensie peste câteva decenii ar putea ajunge să primească, în medie, doar un sfert din ultimul salariu.
Experții spun că, pentru evitarea unui dezechilibru major, sunt necesare mai multe măsuri, printre care creșterea gradului de ocupare, reducerea muncii la negru, stimularea economisirii prin pensii private și modernizarea administrării sistemului prin digitalizare și reducerea birocrației.
În același timp, una dintre soluțiile considerate inevitabile este creșterea graduală a vârstei de pensionare, în linie cu tendințele deja adoptate de mai multe state europene.
