Cel mai aberant proces din România, pe dreptul muncii

Cel mai aberant proces din România, pe dreptul muncii Sursă foto: Pixabay

Un angajat IT din Cluj-Napoca și-a dat în judecată fostul angajator pentru că nu a primit al 13-lea salariu. Cu toate acestea, magistrații Tribunalului Cluj au considerat cererea a fi neîntemeiată, deoarece acesta nu a putut oferi dovezi clare.

IT-ist, afectat de locul de muncă

Un bărbat care a lucrat timp de trei luni într-o companie, între octombrie 2022 și ianuarie 2023, a solicitat instanței să oblige fostul angajatorul să-i plătească bonusul perioadei lucrate, precum și daune morale de 40.000 de lei. Acesta a susținut că pierderea bonusului și experiențele neplăcute la locul de muncă i-au afectat încrederea și sănătatea.

Compania a demonstrat că bonusul anual, inclusiv suma corespunzătoare pentru luna decembrie 2022, a fost deja achitat. Conform regulamentului intern, „al 13-lea salariu” este o primă anuală, calculată proporțional cu perioada lucrată dintr-un an calendaristic complet, iar IT-istul a primit suma corespunzătoare pentru lunile lucrate în 2022, adică peste 6.000 de lei, incluzând bonusul de Crăciun.

„Sintagma “cel de-al treisprezecelea salariu” definește neechivoc modul de atribuire a acestui beneficiu: un salariu în plus, al treisprezecelea, corespunde unui număr de douăsprezece luni lucrate, toate dintr-un an calendaristic. În cazul reclamantului, suma achitata cu acest titlu corespunde perioadei lucrate de el în 2022, anul pentru care a fost acordat bonusul, respectiv intervalului 24.10.-31.12.2022, așa cum reglementează Regulamentul intern, iar calculul și plata bonusului s-au făcut cu respectarea prevederilor 63.4 din Regulament”, au susținut reprezentanții companiei.

Angajat pe tura de noapte, Codul Muncii

Angajat. Sursa foto: Freepik

Nu a putut furniza dovezi

Judecătorii au susținut că acordarea de daune morale ar necesita dovezi clare ale unui comportament abuziv din partea angajatorului, însă în acest caz nu au fost identificate nereguli sau acte ilegale.

De asemenea, acesta nu a putut oferi detalii privind procentul bonusului negociat, iar documentele contractuale nu susțin pretențiile sale.

„În esenţa, reclamantul susţine că a fost suspus unui stres datorită faptului că nu fost sprijinit și ajutat în vederea îndepliniri sarcinilor de muncă, că nu i s-au oferit șanse egale și corecte pentru a-și putea desfășura activitatea, însă  probele administrate relevă o altă stare de fapt.

Astfel, instanta retine că pentru acordarea daunelor morale nu este suficienta simpla susținere în sensul existenței unei stări de stres, ci este necesar a se dovedi un comportament iraţional care să lezeze demnitatea salariatului, încălcări de drepturi, hărţuiri, presiuni la care a fost supus sistematic salariatul, ceea ce nu s-a dovedit în speța de față de către reclamant, fiind evidenta inexistența vreunei fapte ilicite a angajatorului în acest sens.

(…) De altfel reclamantul nici nu a putut indica care este procentul de bonus care i s-ar cuveni, indicând generic 10-15%. Nici în contractul  individual de muncă și nici în restul actelor semnate de părți nu rezultă că angajatorul şi salariatul au convenit asupra unei obligația angajatorului de a plăti acest bonus”, au precizat magistrații Tribunalului Cluj.