Evenimentul Zilei > International > Cealaltă față a votului negativ propus de Austria pe Schengen. Relațiile speciale cu Rusia lui Vladimir Putin
Cealaltă față a votului negativ propus de Austria pe Schengen. Relațiile speciale cu Rusia lui Vladimir Putin

Cealaltă față a votului negativ propus de Austria pe Schengen. Relațiile speciale cu Rusia lui Vladimir Putin

Austria nu are motive întemeiate să se opună aderării României la Schengen, votul său având cauze politice. Există numeroase semne de întrebare în legătură cu ceea ce se află în spatele deciziei cancelarului Karl Nehammer. Iar legăturile controversate dintre politicienii austrieci cu Vladimir Putin este de natură să ridice semne de întrebare. Cancelarul austriac a fost primul lider european care s-a întâlnit cu Vladimir Putin imediat după declanșarea războiului din Ucraina.

Austria se opune aderării României la Spațiul Schengen, iar pentru aceasta invocă probleme legate de protecția frontierelor externe ale UE și migrația ilegală. Oficialii de la Viena refuză să accepte datele oficiale Frontex, conform cărora sub 3% din migranții ilegali care depun cerere de azil în Austria au trecut prin România. Motivele invocate nu sunt întemeiate și reprezintă doar un pretext pentru o decize în spatele căreia se ascunde altceva.

România joacă un rol important în configurația geopolitică actuală, având în vedere războiul din Ucraina. Autoritățile române au acordat asistență și ajutor refugiaților ucraineni care au fugit din calea războiului declanșat de Vladimir Putin. De asemenea, România a jucat un rol important în comerțul cu cereale din Ucraina, punând la dispoziție capacitățile sale de depozitare și oferind un culoar pentru trasportul acestora, prin Portul Constanța.

Prin România se derulează o mulțime de operațiuni prin care Ucraina este ajutată cu echipament militar, medical ori alte ajutoare care o fac să reziste în fața armatelor rusești. Mai mult, guvernul de la București este pe cale să strice planurile lui Vladimir Putin prin care urmărește preluarea controlului în Republica Moldova. România a început să livreze energie electrică peste Prut, împiedicând un dezastru în țara vecină.

Or, toate acestea nu sunt pe placul regimului de la Moscova, care își dorea să destabilizeze zona, astfel încât să-și impună controlul mai ușor. În mai multe rânduri, guvernul de la București a fost declarat ostil de către oficialii ruși care își văd planurile strategice năruite.

Mișcările pro-Kremlin încurajate de un vot negativ pe Schengen

Un vot negativ pe Schengen pentru România și Bulgaria va duce la creșterea frustrărilor cetățenilor români și va alimenta sentimentele anti-europene, dând apă la moară mișcărilor pro-Kremlin. Exact ceea ce-și dorește Vladimir Putin pentru a destabiliza Estul Europei.

Să nu uităm că Putin are deja un cap de pod în zonă, Ungaria, țară care pune piedici, la Bruxelles, aproape tuturor deciziilor adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Guvernul de la Budapesta a blocat prin veto ajutorul european de 18 miliarde de euro acordat Ucrainei pentru 2023.

Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a avertizat, de la tribuna Parlamentului european, că menținerea opoziției față de România va crea un climat eurosceptic și în țara noastră.

„Pentru a anula orice discurs eurosceptic, țările noastre trebuie să fie obligatoriu în Schengen. Nu vă bateți joc încă o dată de România și Bulgaria”, a avertizat europarlamentarul liberal.

Sursa foto: Kremlin

Rusia lui Putin, important partener al Austriei

Legăturile dintre Moscova și Viena s-au strâns și mai mult, încă din anii 2000, odată cu ascensiunea lui Vladimir Putin la Kremlin. Rusia a devenit unul dintre principalii investitori străini pentru Viena. De-a lungul vremii, cele două state au avut mai multe schimburi comerciale, mai ales în domeniul energiei. Iar politicienii austrieci sunt destul de apropiați de Moscova, încă din timpul Cortinei de Fier.

Austria este puternic dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale, de unde obţine aproximativ 80% din necesarul său de gaze. În august 2021, oficialii OMV şi Gazprom au discutat perspectivele de cooperare între cele două companii energetice. OMV este principalul partener al Gazprom în Austria, după cum informa publicaţia rusească Neftegaz.ru. Părţile s-au pronunțat pentru cooperarea strategică în special în dezvoltarea zăcământului Yuzhno-Russkoye, care ar urma să aibă o capacitate anuală de 25 miliarde metri cubi de gaz. OMV producea în Rusia o mare parte a gazelor sale și are o prezenţă importantă în România, fiind acţionarul majoritar al OMV Petrom.

La sfârşitul anului 2021, companiile ruseşti deţineau active austriece în valoare de 25,5 miliarde de dolari, cu un mare hub de gaze critice pentru exporturile de combustibil ruseşti către Europa.

Austria a devenit, de asemenea, unul dintre principalii investitori pentru gazoductul Nord Stream 2, care trebuia să dubleze fluxul de gaz rusesc către Europa. Livrările de gaze prin această conductă au fost blocate, iar în urmă cu câteva luni, infrastructura a fost aruncată în aer devenind nefuncțională.

Sursa foto: UKRAINIAN PRESIDENTIAL PRESS SERVICE

Primul politician european în vizită la Putin după începerea războiului

Pe de altă parte, să nu uităm că actualul cancelar austriac, Karl Nehammer, a fost primul politician occidental care s-a întâlnit cu Vladimir Putin, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Cei doi s-au văzut, în aprilie 2022, la inițiativa cancelarului austriac, iar Nehammer a recunoscut, la acea vreme, că vizita sa la Moscova a fost o „misiune riscantă”. Paradoxal, în aceeași perioadă, Ursula Von der Leyen mergea la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele Ucrainei.

Austria avea, la momentul respectiv și alte interese, confirmate chiar de cancelarul de la Viena care spunea că țara sa nu poate să renunțe la gazul rusesc.

„Există o decizie la nivelul UE, încercăm totul pentru a deveni independenți de gazul rusesc, iar asta își dorește și Austria, cu siguranță. Dar acum nu este posibil, va dura ceva timp”, spunea Nehammer.

Karin Kneissl și Vldimir Putin
Sursa foto: Captură video

Politicieni austrieci în slujba Rusiei lui Putin

De menționat că mai mulți politicieni austrieci, unii membri ai partidului actualului cancelar, Karl Nehammer, ÖVP, sunt pe lista de plată a unor companii rusești de stat. Fostul cancelar Wolfgang Schüssel a devenit membru în consiliul director al Lukoil, gigant petrolier rusesc conectat la Kremlin.

Între 2014-2017. Hans Jörg Schelling a fost ministru de finanțe al executivului vienez între 2014-2017, din partea ÖVP. Apoi a lucrat timp de un an drept consultant pentru Gazprom, în special pentru controversatul proiect al conductei de gaz Nord Stream 2.

Sursa foto. Wikipedia

Fosta ministră de Externe a Austriei, Karin Kneissl, independentă a sprijinit Kremlinul în calitatea sa oficială. Drept răsplată, la nunta sa din 2018, Vladimir Putin i-a oferit un… vals. A fost numită în iunie 2021 ca membru în consiliul de administrație al gigantului petrolier rus Rosneft. Mai mult, a început să scrie articole în care susține politica Rusiei în trustul de propagandă RT (fosta Russia Today).

Christian Kern, fost cancelar al Austriei, din partea social-democraților, a intrat și el pe statul de plată al Rusiei. După încheierea mandatului de cancelar, în 2017, a devenit membru în consiliul de administrație al companiei ruse de stat a Căilor ferate.