Cercetătorii constată astfel că ipotezele de până acum, referitoare la momentul când omul s-a apucat de agricultură, trebuie reevaluate, în ceea ce privește timpul. Astfel, fragmenetele de pâine coaptă datează cu mii de ani înainte de apariția primilor agricultori, arată Reuters, citată de Agerpres.

Supusă cerectărilor, pâinea, cel mai probabil sub formă de lipie, era făcută din cereale sălbatice, de pildă orz sau alac. Cel de-al doilea e o specie de grâu preistoric. Se mai folosea și ovăzul. La care se adăugau tuberculi ai unui strămoș al papirusului de apă.

''Descoperirea pâinii la un sit de o asemenea vechime este un lucru excepţional'', a declarat Amaia Arranz-Otaegui de la Universitatea din Copenhagen, cercetător postdoctoral în arheobotanică.

''Acum trebuie să evaluăm dacă exista o relaţie între fabricarea pâinii şi originile agriculturii '', conchide omul de știință.

''Este posibil ca pâinea să fi reprezentat o motivaţie pentru a cultiva şi a face agricultură, dacă aceasta a devenit un aliment dorit şi căutat''.