Ce se întâmplă dacă Guvernul Bolojan refuză să publice ajutorul acordat Ucrainei. Explicația avocatului Toni Neacșu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Guvernul condus de Ilie Bolojan dispune de un mecanism legal prin care poate evita desecretizarea documentelor privind ajutorul militar trimis către Ucraina, susține fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Toni Neacșu.

Guvernul poate evita desecretizarea, iar nota de plată ajunge tot la stat. Argumentele avocatului Toni Neacșu

În opinia avocatului, chiar dacă instanța obligă Guvernul să furnizeze informațiile cerute, nerespectarea hotărârii atrage doar sancțiuni financiare, fără a putea fi impusă publicarea efectivă a documentelor.

„Din păcate, este o pârghie juridică în acest caz. Este adevărat că asta înseamnă că tot noi va trebui să mai plătim niște bani din bugetul public. Instanțele pot obliga Guvernul să facă să publice acele informații care au fost solicitate. Problema este că dacă Guvernul nu va face acest lucru, instanțele nu pot face altceva decât să aplice o amendă în executarea silită a acelei hotărâri. Dar această executare silită constă doar în aplicarea unei amenzi pentru autoritatea respectivă, în cazul de față, Secretariatul General al Guvernului”, a explicat avocatul în emisiunea lui Răzvan Dumitrescu.

Toni Neacșu. Sursa foto: Captură video

Proces câștigat în primă instanță

Declarațiile vin după ce Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki a obținut, în primă instanță, o hotărâre favorabilă într-un proces intentat Guvernului.

Instanța a obligat Secretariatul General al Guvernului să comunice numărul și data fiecărei hotărâri de guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare pentru Ucraina în perioada 2020 – prezent, precum și să precizeze dacă aceste documente sunt clasificate.

Neacșu: Amenzile sunt plătite din bugetul public. Guvernul Bolojan are la dispoziție o pârghie juridică

Toni Neacșu afirmă că, în cazul în care Guvernul nu respectă hotărârea judecătorească, sancțiunea constă într-o amendă zilnică reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie, la care se poate adăuga o penalitate de până la 1.000 de lei pe zi.

Potrivit acestuia, aceste sume nu sunt suportate de persoanele responsabile, ci din bugetul Secretariatului General al Guvernului.

„În situația noastră, ar urma ca Secretariatul General, dacă nu publică de bunăvoie, să plătească o amendă, care înseamnă 20% din salariu minim brut pe economie, undeva la 860 de lei pe zi și o penalitate până în 1.000 lei pe zi. După 3 luni, dacă tot nu o să vrea să facă acest lucru, Secretariatul General al Guvernului nu înseamnă decât că va trebui să plătească aceste sume de bani în continuare. Evident că sunt sume plătite din bugetul pe care Secretariatul General îl are, dar care este buget public”, a explicat fostul membru CSM.

Aproximativ 40 de hotărâri de guvern clasificate în fiecare an

Fostul membru al CSM a susținut că, în fiecare an, zeci de hotărâri de guvern nu sunt publicate în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că sunt clasificate.

Acesta a spus că are rezerve în privința faptului că toate aceste documente ar avea un caracter strict militar.

„Este foarte ușor, în momentul de față, să se secretizeze, mă rog, să clasifice o hotărâre de Guvern, așa cum vi s-a spus, plecând de la solicitarea ministerului în cauză. Haideți să vă mai spun ceva, că cred că o să ne șocheze. Eu am făcut o verificare pe care o poate face oricine la consiliul legislativ și am aflat că undeva în jur de 40 de hotărâri de Guvern nu sunt publicate anual în monitorul oficial al României. Asta înseamnă că sunt acele hotărâri de guvern sunt clasificate, deci au caracter militar. Eu mă îndoiesc că în activitatea lui, Guvernul, într-un an, are 40 de decizii din acestea strict cu caracter militar”, a mai arătat avocatul.

România, singura țară din regiune care nu a făcut public sprijinul acordat Ucrainei

În același context, Toni Neacșu a arătat că Polonia a făcut publice informațiile privind sprijinul acordat Ucrainei, în timp ce Ungaria, Bulgaria, Cehia și Slovacia au anunțat că nu mai contribuie cu ajutor militar.

Potrivit acestuia, România este singurul stat din regiune care nu a desecretizat informațiile referitoare la ajutorul oferit Ucrainei.