Guvernul, obligat să comunice hotărârile privind ajutoarele militare pentru Ucraina. APADOR-CH a câștigat procesul în primă instanță

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a obținut o victorie în primă instanță în procesul deschis împotriva Guvernului, reprezentat de Secretariatul General al Guvernului (SGG), după ce Executivul a refuzat să furnizeze informații solicitate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Guvernul, obligat în primă instanță să comunice informații despre ajutoarele militare pentru Ucraina

Tribunalul București a admis integral acțiunea asociației și a obligat Guvernul să comunice numărul și data hotărârilor prin care au fost aprobate ajutoarele militare acordate Ucrainei începând din anul 2020.

„Prin Hotărârea nr. 7360/2026, pronunţată la 9 iulie 2026, Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de SGG şi a admis integral cererea APADOR-CH, obligând Guvernul să comunice informaţiile solicitate încă din 9 septembrie 2025”, informează APADOR-CH.

Proces. Sursa foto: Arhiva EVZ

Cum a început litigiul

Demersul organizației a pornit de la o solicitare privind valoarea ajutoarelor militare oferite de România Ucrainei.

După ce Ministerul Apărării Naționale a transmis că informațiile sunt clasificate, APADOR-CH a cerut Secretariatului General al Guvernului să comunice cel puțin numărul și data hotărârilor de Guvern prin care au fost aprobate aceste ajutoare, precum și informații despre eventuala clasificare a documentelor.

„În vara lui 2025, APADOR-CH a cerut Guvernului să facă publică valoarea acestor ajutoare oferite în ultimii ani. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) ne-a răspuns că aceste informaţii ar fi clasificate, întrucât se regăsesc în hotărâri de Guvern (HG) «nedestinate publicului». Aşa că am continuat cerând Guvernului, prin SGG, să ne dea numărul şi data fiecărei hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare către Ucraina, din 2020 până în prezent, precum şi, dacă aceste HG-uri au fost clasificate, cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată şi în ce clasă şi nivel de clasificare se află, conform Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate. Nu am cerut, aşadar, conţinutul hotărârilor şi nici detalii operative de natură militară, ci doar informaţii minimale despre existenţa şi regimul juridic al acestor acte”, arată sursa citată.

APADOR-CH, despre procesul privind ajutoarele pentru Ucraina: Numărul unei hotărâri nu poate fi secret

Potrivit organizației, Secretariatul General al Guvernului a refuzat solicitarea în septembrie 2025, invocând excepțiile prevăzute de Legea nr. 544/2001, fără să demonstreze că informațiile au fost clasificate potrivit legislației în vigoare.

„Or, aşa cum am arătat şi în acţiunea depusă în instanţă, simpla invocare a faptului că o informaţie «ţine de apărarea naţională» nu este suficientă: legea cere ca autoritatea să demonstreze că acea informaţie a fost clasificată printr-un act concret, cu respectarea procedurii legale”, arată APADOR-CH.

Reprezentanții asociației susțin că existența unei hotărâri de Guvern și identificarea acesteia prin număr și dată nu reprezintă informații care ar trebui secretizate.

„Ne-am mai întâlnit cu ea chiar acum câţiva ani, când am cerut informaţii despre costurile deplasărilor externe ale fostului preşedinte. În faţa acestui refuz nemotivat, în octombrie 2025 am chemat în judecată Guvernul (reprezentat de SGG), cerând instanţei să-l oblige să ne comunice informaţiile solicitate şi să fixeze un termen pentru aceasta. Ca o ironie, am constatat că nu era prima dată când ne judecam pentru informaţii publice cu Ilie Bolojan: în 2002, APADOR-CH a mai câştigat un proces împotriva SGG, pentru desecretizarea stenogramelor şedinţelor de guvern. La acea vreme, SGG era condus chiar de actualul premier, Ilie Bolojan”, mai arată sursa

Instanța a respins argumentele Guvernului

APADOR-CH afirmă că, după deschiderea procesului, premierul Ilie Bolojan a declarat public că va face cunoscute informațiile solicitate, însă poziția exprimată de reprezentanții Guvernului în instanță a fost diferită.

„Instanţa a respins aceste non-argumente şi a confirmat ceea ce APADOR-CH a susţinut de la bun început: dreptul cetăţenilor de a afla informaţii minimale, precum numărul şi data unui act normativ, nu poate fi blocat prin invocarea nejustificată a secretului”, subliniază sursa citată.

Organizația cere mai multă transparență

Asociația consideră că decizia instanței reprezintă doar primul pas pentru obținerea informațiilor privind valoarea ajutoarelor militare acordate Ucrainei.

„Dar noi, ca să ajungem, teoretic, mai aproape de acest răspuns, a fost nevoie de un an de solicitări, refuzuri şi, în cele din urmă, un proces în instanţă, purtat nu pentru valoarea ajutoarelor, ci doar pentru numărul şi data unor hotărâri de Guvern. Chiar şi după această victorie în justiţie, valoarea reală a ajutoarelor acordate Ucrainei rămâne, deocamdată, necunoscută. Avem, cel mult, promisiunea că vom afla în ce hotărâri se ascund aceste cifre, dar nu şi cifrele în sine. Drumul spre un răspuns simplu, pe care orice cetăţean ar trebui să-l primească în câteva zile, este încă lung, iar rezultatul lui rămâne sub semnul întrebării”, menţionează APADOR-CH.

Reprezentanții organizației susțin că, după identificarea hotărârilor de Guvern, vor solicita și informații privind valoarea exactă a ajutoarelor, iar în cazul unui nou refuz ar putea urma alte procese.

„Ajutoarele acordate Ucrainei provin din bani publici. Este firesc ca cetăţenii care produc aceşti bani să ştie, măcar la nivel minimal, cum şi pe ce bază au fost luate deciziile respective. Mai ales în contextul în care acelaşi Guvern le cere cetăţenilor săi eforturi bugetare şi măsuri de austeritate. Secretomania instituţională nu protejează securitatea naţională. Dimpotrivă, ea alimentează neîncrederea şi narativele conspiraţioniste, împiedicând cetăţenii să înţeleagă cum funcţionează guvernarea şi cum sunt cheltuiţi banii publici”, mai arată sursa citată.

Hotărârea Tribunalului București din 9 iulie poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.