Ce se întâmplă cu miliardele României. Bolojan și miniștrii USR, în centrul unor acuzații privind SAFE

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Premierul interimar Ilie Bolojan și mai mulți miniștri USR se află în centrul unor acuzații legate de modul în care sunt gestionate contracte de miliarde de euro, companii de stat, proiecte de digitalizare și resurse strategice ale României. Criticile vizează programul SAFE, Hidroelectrica, Salrom, proiectele de infrastructură și chiar posibilitatea ca fondurile din Pilonul II să fie investite în companii din industria de apărare.

Victor Ponta: Jelania asta de acum e exact propagandă comunistă și înainte nazistă

Mai multe decizii luate sau susținute de Ilie Bolojan și reprezentanți ai USR au generat acuzații privind favorizarea unor companii străine și diminuarea controlului statului asupra unor active considerate strategice.

În acest context este invocată și situația lui Dominic Fritz, reconfirmat în unanimitate de Comitetul Politic al USR în funcția de președinte al partidului, dar despre care autorul materialului susține că ar putea părăsi ulterior conducerea formațiunii. Fostul premier Victor Ponta a lansat la rândul său acuzații dure la adresa liderilor USR și a susținut că aceștia ar acționa în România în baza unor interese venite din exterior.

„Fritz e trimis din afară ca și ceilalți useriști ca să jefuiască România, să distrugă instituțiile de aici, sa oprească România dintr-o dezvoltare normală și ei nu au voie să plece. Ei nu sunt de capul lor aici în România. Miruta a dat miliardele firmelor germane, Oana Gheorghiu trebuie să dea firmele din energie străinilor, Fritz are și el sarcinile lui, oamenii sunt cu sarcini aici, de aia am zis, sunt niște virusi in sensul de software, sunt trimiși în România cu niște sarcini foarte clare care sunt împotriva intereselor României.

Chiar si jelania asta de acum e exact propaganda comunista și înainte nazista. Ei explică că negrul e alb si albul e negru. Domle, stați să ne înțelegem, victimă sunt eu ca am fost scos din funcția de prim ministru si Justiția m-a achitat.Victimă nu e Fritz care si azi când vorbim e tot in functie deși Justiția din România l-a condamnat. Victima nu e cel condamnat, victima e cel nevinovat, declarat nevinovat de justitie”, soune Victor Ponta într-un interviu la România TV.

Contractele SAFE și acuzațiile privind Rheinmetall

Un alt nume aflat în centrul criticilor este Radu Miruță, care conduce ministerele Apărării și Transporturilor. Materialul susține că, în perioada în care Miruță a ocupat funcțiile de ministru al Economiei și ulterior al Apărării, o mare parte din fondurile programului SAFE ar fi fost direcționate către companii germane din industria de armament.

Este menționat în special Rheinmetall, despre care se afirmă că ar fi primit contracte de 6,8 miliarde de euro dintr-un total de 8 miliarde destinate înzestrării Armatei Române. Anterior, Ilie Bolojan și Radu Miruță s-au deplasat în Germania, vizită pusă în legătură de autorii criticilor cu viitoarele contracte.

”A fost Ilie Bolojan desemnat special pentru a ”rezolva” scandalosul program SAFE care îndatorează România în beneficiul unor giganți europeni?” se întreabă jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob, de la Inpolitics.

Cronologia contractelor din SAFE

Floriana Jucan a prezentat, într-o anchetă publicată de Q Magazine, succesiunea unor decizii luate în noiembrie 2025.

„Întâi s-a stabilit furnizorul, apoi s-a făcut legea. Patru săptămâni din noiembrie 2025 explică tot ce refuză Guvernul să explice de două luni”, scrie jurnalista.

Aceasta enumeră mai multe momente considerate relevante.

”3 noiembrie: premierul Ilie Bolojan și Armin Papperger, CEO Rheinmetall, participă împreună la semnarea primului parteneriat. 6 noiembrie: proiectul ordonanței SAFE este înregistrat. 12 noiembrie: Guvernul anunță public „o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare” cu Rheinmetall. 17 noiembrie: CSAT avizează proiectul ordonanței. 20 noiembrie 2025 – OUG 62 este adoptată și stabilește că de programul SAFE se ocupă cancelaria lui Bolojan nu Ministerul Apărării. 24 noiembrie: CSAT aprobă planul de 16,68 miliarde de euro, împrumutați de statul român prin Comisia Europeană, pe o perioadă de 45 de ani. 28 noiembrie: cererea pleacă la Bruxelles. ”De ce nu anchetează nimeni atribuirile din Programul SAFE? Argumente pentru DNA, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, Parchetul European.” se întreabă jurnalista.

Fostul deputat Sebastian Ghiță a lansat, la rândul său, acuzații privind presupusa implicare a lui Florian Coldea în intermedierea unor contracte.

„Mare parte din contractele SAFE au fost intermediate de către Coldea ( nemțești și franțuzești ) Coldea va continua să încerce să domine România și să o vândă ” in integrum” așa cum l-a învățat Soroșista lui.. Monica Macovei !”, dezvăluia acesta pe Facebook.

USR. Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Disputa privind proiectele de autostrăzi

Radu Miruță este criticat și pentru un ordin semnat la 5 mai 2026, în ziua în care Guvernul Bolojan a căzut în urma unei moțiuni de cenzură.

Prin document, cinci proiecte de autostrăzi și drumuri expres au fost transferate de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, CNAIR, către Compania Națională de Investiții Rutiere, CNIR.

CNAIR era condusă de Cristian Pistol, în timp ce CNIR este prezentată în material drept o instituție nou creată, cu 75 de angajați.

Curtea de Apel București a suspendat ordinul emis de Radu Miruță, iar motivarea sentinței este folosită de autorii acuzațiilor pentru a susține că ar exista motive pentru o investigație penală.

Hidroelectrica, în centrul disputei privind companiile de stat

Un alt punct sensibil îl reprezintă planurile privind companiile cu capital de stat.â Oana Gheorghiu este criticată în material pentru analiza companiilor care ar putea fi listate sau pentru care statul ar putea vinde participații.

În centrul disputei se află Hidroelectrica, companie evaluată la Bursa de Valori București la 65,85 miliarde de lei, statul deținând 80% din acțiuni. Criticii susțin că o eventuală vânzare suplimentară de acțiuni nu ar fi justificată de situația financiară a companiei. Oana Gheorghiu a respins însă acuzațiile potrivit cărora o asemenea măsură ar însemna „vânzarea țării”.

”Când cineva spune că „ne vindem ţara” vorbind despre Hidroelectrica, înseamnă că fie habar n-are ce vorbeşte, fie e pur şi simplu ticălos. Nu, nu vinde nimeni ţara, ci introducem mecanisme prin care ne asigurăm că bunurile statului nu mai sunt prăduite de băieţii deştepţi trimişi de partid. Pentru că aceste companii sunt companiile românilor şi României, nu companiile partidului”. Scria, bățoasă, Gheorghiu, pe Facebook, în aprilie, anul acesta.

Autorii acuzațiilor contestă această explicație și susțin că Hidroelectrica nu avea nevoie de o asemenea operațiune, având în vedere profitabilitatea și valoarea sa.

Controverse în jurul digitalizării

Un alt capitol al criticilor privește proiectele de digitalizare a administrației publice.

Oana Gheorghiu, ministrul Economiei Ambrozie Irineu Darău și șeful ADR, Aurel Cătălin Giulescu, sunt menționați în legătură cu un dosar deschis la DNA privind anularea licitației pentru Platforma Națională de Interoperabilitate.

Autorii materialului susțin că anularea procedurii ar fi creat riscul pierderii unor fonduri europene de aproximativ 165 de milioane de lei.

Dragoș Vlad, fostul șef al ADR, acuză că asupra sa ar fi fost exercitate presiuni pentru modificarea condițiilor din caietul de sarcini și pentru favorizarea grupului german Schwarz. După ce nu ar fi acceptat aceste solicitări, Dragoș Vlad a fost demis, iar licitația a fost anulată.

Platforma trebuia să permită interconectarea bazelor de date ale instituțiilor publice și să reducă birocrația.

Cum explică Oana Gheorghiu proiectul Ro Wallet

Discuții au apărut și în jurul proiectului Ro Wallet, portofelul digital în care ar urma să fie păstrate documente electronice precum cartea de identitate, permisul de conducere, cardul de sănătate și diplomele universitare.

Criticată pentru colaborarea cu partea germană, Oana Gheorghiu a explicat public modul în care România intenționează să folosească soluția.

„România preia gratuit codul-sursă al soluției realizate de Guvernul Germaniei. Toate datele rămân exclusiv în România, nemții nu primesc acces la absolut nimic. Portofelul digital trebuie realizat până la finalul lui 2026. Pentru a ne încadra în termen, a economisi timp și bani, folosim infrastructura construită deja de statul german, testată și validată, pe care România va construi propriul portofel digital.”

Criticii proiectului susțin însă că preluarea gratuită a codului-sursă nu elimină costurile ulterioare legate de integrare, dezvoltare, servere și găzduire în cloud. Aceștia avertizează că România ar putea deveni dependentă de soluții și dezvoltatori din străinătate, în detrimentul companiilor românești din sectorul IT.

Grafitul de la Baia de Fier și viitorul Salrom

O altă resursă strategică aflată în centrul materialului este grafitul, utilizat pentru producerea bateriilor litiu-ion.

Ministerul Economiei și Salrom trebuie să identifice parteneri pentru valorificarea zăcămintelor de grafit și a altor minerale considerate strategice. Potrivit poziției prezentate în material, obiectivul declarat este menținerea unei implicări a României în aceste proiecte și crearea de locuri de muncă și valoare adăugată în țară.

Mina de grafit de la Baia de Fier, județul Gorj, este menționată în contextul investițiilor realizate de Salrom. În paralel, există discuții privind listarea Salrom la Bursa de Valori București.

”Există o decizie AGA pentru listare din iulie 2021 – intermediarul a fost deja selectat. Voința politică există din 2021, dar nu s-a concretizat. Dacă auditul este finalizat în trimestrul 2 din 2026, listarea poate fi pregătită pentru trimestrul 1 din 2027”. scrie Gheorghiu în raportul său privind companiile cu capital de stat eligibile pentru listare la Bursa de Valori București.

Potrivit informațiilor citate în material, statul român deține 51% din Salrom, iar Fondul Proprietatea controlează restul de 49%.

Pilonul II, ultima miză invocată

Materialul aduce în discuție și un proiect care ar permite ca o parte dintre banii administrați prin Pilonul II de pensii private să fie investiți în acțiuni și obligațiuni emise de companii din industria de armament și securitate.

Este vorba despre economiile a aproximativ 8,5 milioane de români, evaluate la 228 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 43,5 miliarde de euro.

Criticii proiectului susțin că, în condițiile în care la Bursa de Valori București sunt listate puține companii românești din industria de apărare, o parte semnificativă a investițiilor ar putea ajunge la societăți străine.

ASF și Departamentul Securității Naționale au informat Parlamentul în legătură cu proiectul și solicită avizarea acestuia de către CSAT. Discuțiile privind SAFE, companiile de stat, digitalizarea, resursele minerale și Pilonul II alimentează astfel o dispută politică amplă privind modul în care sunt administrate activele și fondurile strategice ale României.