Social
Ce se întâmplă cu indexarea pensiilor după căderea Guvernului Bolojan. Veștile nu sunt deloc bune
Pensionar. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Instabilitatea politică generată de căderea Guvernului Bolojan pune sub semnul întrebării indexarea pensiilor din 2027. Analiștii au atras atenția asupra presiunilor bugetare și riscurilor economice.
Instabilitatea politică creează incertitudine în privința deciziilor economice majore. Ce se întâmplă cu indexarea pensiilor
Căderea Guvernului Bolojan deschide o perioadă de incertitudine politică, cu efecte directe asupra politicilor economice. Lipsa unei majorități clare și dificultatea formării unui nou Executiv pot întârzia decizii esențiale, inclusiv cele legate de sistemul public de pensii.
În aceste condiții, perspectivele privind indexarea pensiilor devin tot mai neclare. Potrivit evaluărilor din zona economică, adoptarea unei astfel de măsuri ar presupune un efort bugetar semnificativ, estimat la aproximativ 12 miliarde de lei pentru anul viitor.
Pensionari. Sursa foto: Arhiva EVz
Presiunea bugetară ridică semne de întrebare privind majorările planificate
Pentru a susține o eventuală creștere a pensiilor, viitorul guvern ar trebui să identifice resurse suplimentare consistente. Situația finanțelor publice este însă tensionată, în condițiile în care statul se bazează deja pe împrumuturi constante pentru acoperirea cheltuielilor curente.
Analistul economic Adrian Negrescu a atras atenția asupra limitărilor bugetare și a măsurilor care ar putea fi necesare.
„Indiferent cine va veni la Palatul Victoria, va trebui ca anul viitor să înghețe pensii și salarii. Pentru că gaura la buget e atât de mare încât noi trăim din împrumuturi, în medie de 1.000.000.000 euro pe săptămână, pentru a avea cum să achităm toate facturile lipsei de responsabilitate din ultimii ani”, a spus Negrescu, potrivit newsweek.ro.
Simulările indică pierderi semnificative pentru pensionari în lipsa indexării
O analiză realizată pe baza evoluției valorii punctului de referință arată impactul neaplicării indexărilor în perioada 2025–2027.
În 2025, valoarea punctului de referință ar fi trebuit să crească de la 81 la 91 de lei. Pentru o pensie medie de 2.800 de lei, diferența lunară este estimată la 364 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 4.300 de lei pierduți pe parcursul anului.
Pentru 2026, o majorare estimată la 7% ar fi dus valoarea punctului la 97 de lei. În acest scenariu, pierderea lunară ajunge la 221 de lei, respectiv circa 2.600 de lei anual.
În 2027, o creștere de 12% ar fi urcat punctul de referință la 102 lei. În absența acestei ajustări, pierderea lunară este estimată la 400 de lei, adică aproximativ 4.800 de lei într-un an.
Cumulat, pentru cei trei ani, pierderea medie estimată ajunge la 11.700 de lei pentru un pensionar.
Riscurile financiare sunt amplificate de posibilitatea scăderii ratingului de țară
Pe fondul instabilității politice, există temeri privind o eventuală retrogradare a ratingului de țară. Un astfel de scenariu ar îngreuna accesul României la finanțare externă și ar crește costurile împrumuturilor.
În aceste condiții, apar și avertismente legate de capacitatea statului de a-și onora obligațiile. Analistul fiscal Gabriel Biriș a declarat: „Nu e exclus, dacă criza continuă, să ajungem în situaţia în care să nu poată fi plătite pensii, salarii".
Blocajul politic face dificilă formarea rapidă a unui nou guvern
Situația politică este complicată de lipsa unui consens între partide. PNL și USR au anunțat intenția de a trece în opoziție.
PSD susține ideea refacerii unei coaliții cu liberalii, însă fără un anumit premier, propunere respinsă de PNL. În același timp, AUR a avansat ideea unui guvern de uniune națională, fără a obține sprijin din partea celorlalte formațiuni.
În aceste condiții, Nicușor Dan a anunțat că nu va desemna un premier din partea AUR.
