Pfizer. Sursă foto: Captură video
Din cuprinsul articolului
România a avut la dispoziție cinci zile lucrătoare pentru a decide dacă participă la contractul european de achiziție a vaccinurilor Pfizer pentru anii 2022–2023, iar un memorandum oficial arată că Ministerul Sănătății a susținut intrarea în acest acord și a transmis documentul spre aprobare premierului de la acel moment.
Ce prevedea contractul european de achiziție a vaccinurilor Pfizer
Potrivit Memorandumului din 13 mai 2021, semnat de ministra Sănătății Ioana Mihăilă și de viceprim-ministrul Dan Barna, România a fost inclusă în mecanismul european de achiziție centralizată a vaccinurilor anti-COVID produse de BioNTech-Pfizer, negociat de Comisia Europeană pentru toate statele membre.
Documentul prevedea achiziția, la nivelul Uniunii Europene, a 950 de milioane de doze de vaccin, cu opțiunea de suplimentare cu încă 900 de milioane. Prețul negociat era de 19,5 euro pentru fiecare doză.
În ceea ce privește România, angajamentul financiar estimat era de aproximativ 373,8 milioane de euro anual, ceea ce însemna un total de peste 747 de milioane de euro pentru întreaga perioadă contractuală.
COVID-19. Sursa foto: Pixabay.com
România putea refuza contractul în termen de cinci zile
Conform documentului, contractul a fost transmis statelor membre pe 10 mai 2021, iar acestea aveau la dispoziție cinci zile lucrătoare pentru a transmite oficial un refuz de participare.
„Statele membre care nu doresc participarea la acest nou contract vor trebui să comunice oficial CE refuzul de a lua parte în interval de 5 zile lucrătoare (sublinierea nu ne aparține, n. red.), după data transmiterii contractului, până Luni, 17/05/2021 (sublinierea nu ne aparține, n. red.) la sfârșitul zilei. Contractul devine obligatoriu pentru toate statele membre care nu transmit un refuz explicit până la această dată”, se arată în Memorandum.
Această prevedere însemna că, în lipsa unui răspuns în termenul stabilit, participarea devenea automată, iar obligațiile contractuale erau asumate implicit. În același Memorandum, ministra Sănătății de la acel moment a susținut explicit necesitatea participării României la contractul cu Pfizer și a cerut aprobarea acestei decizii.
„Considerăm necesară aprobarea participării României la acest nou contract de achiziție a vaccinului COMIRNATY produs de compania BioN Tech-Pfizer pentru anii 2022 – 2023, în scopul comunicării deciziei către CE în termenul solicitat și în acest sens vă rugăm să dispuneți”, se arată în documentul transmis spre aprobare premierului Florin Cîțu.
Documentul arată că decizia nu era una formală, ci presupunea o opțiune clară din partea autorităților, în condițiile în care România avea posibilitatea să refuze participarea în intervalul stabilit. Memorandumul indică faptul că România nu era obligată automat să participe la contract, ci avea posibilitatea de a opta pentru refuz, în termenul de cinci zile lucrătoare. Această fereastră de decizie venea într-un context marcat de incertitudini legate de evoluția pandemiei, ceea ce presupunea o evaluare rapidă a oportunității participării la contract.
Alexandru Rogobete spune că banii reprezintă valoarea unui spital regional
Ulterior, în contextul litigiului cu compania Pfizer, România a ajuns să fie obligată în primă instanță să achite sume semnificative pentru doze de vaccin care nu au mai fost cumpărate. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că valoarea totală a sumei de plată, după actualizarea cu dobânzi și penalități, este mai mare decât estimările inițiale.
„În această dimineață am primit sumele finale în urma calculelor dobânzilor și vă anunț că suma finală, cu tot cu dobânzi și penalități, se ridică la 3 miliarde 395 milioane de lei. În plus, aproape patru milioane de lei față de cifra pe care am prezentat-o ieri. Contestarea poate fi o soluție, dar important de menționat este că hotărârea este cu titlu executoriu, indiferent că este contestată sau nu, noi va trebui să plătim această sumă. Suma va fi blocată într-un cont tranzitoriu și, chiar dacă contestăm, România poate recupera această sumă, desigur, dacă se acceptă contestația României, dar având titlu executoriu, suma va trebui plătită oricum”, a declarat Alexandru Rogobete.
Cu o zi înainte, ministrul a subliniat dimensiunea impactului bugetar.
„Aceasta este situaţia, de fapt, în acest moment, este un fapt pe care, sigur, am responsabilitatea să-l prezint pentru că vorbim de o sumă destul de mare. Vorbim practic de al patrulea spital regional din România”.
Recomandările noastre
