La data de 17 februarie, Curtea Constituțională a României (CCR) s-a pronunțat asupra unei sintagme din Codul de procedură penală. Cea care spune: „cu excepţia împrejurărilor care privesc existenţa infracţiunii.” Iată comunicatul publicat în această săptămână pe siteul instituției.

„A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „cu excepţia împrejurărilor care privesc existenţa infracţiunii” din cuprinsul dispozițiilor art. 52 alin. (3) din Codul de procedură penală este neconstituțională” (s.n.).

De ce trebuie să țină cont instanța

Tot aici se mai anunță că: „sintagma „cu excepţia împrejurărilor care privesc existenţa infracţiunii” din cuprinsul dispozițiilor art. 52 alin. (3) din Codul de procedură penală este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, precum și faptul că aceasta încalcă principiul securității raporturilor juridice și principiul autorității de lucru judecat, fiind, astfel, contrară prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale” (s.n.).

Chestiunea prealabilă reglementată de art. 52 C. proc. pen. este o problemă de natură extrapenală. Care trebuie luată în considerare de către instanța de judecată premergător rezolvării fondului, întrucât aceasta prezintă relevanță (influențează soluția) în cauza penală pendinte, conform htcp.eu.

Problema judecătorilor de la secțiile penale

„Judecătorii de la secțiile penale ale instanțelor nu pot cunoaște foarte bine toate aspectele cauzei. În toate categoriile de procese penale (indiferent dacă privesc infracțiuni prevăzute în Codul penal sau infracțiuni prevăzute în legi speciale, care sunt reglementate în foarte multe acte normative) și, a fortiori, să fie specializați în materiile extrapenale de care poate depinde soluționarea cauzei cu care au fost învestiți, care în prezent sunt de o diversitate extrem de bogată (drept civil clasic, contencios administrativ, contencios fiscal, dreptul muncii, dreptul concurenței, dreptul consumatorului, achiziții publice, proprietate intelectuală, drept european, dreptul familiei, drept comercial, insolvență etc.).” După cum precizează sursa citată,

Problema ce reprezintă o chestiune prealabilă în procesul penal poate fi dezlegată de instanța penală. Doar dacă aceasta nu a fost rezolvată de instanța specializată în materia căreia aparține. O atare prorogare de competență constituind o situație de „compromis judiciar”. Acceptată din considerente care țin de înfăptuirea justiției penale.

Ce presupune decizia luată de CCR, în privința acestei sintagme din Codul de procedură penală

Fiind o prorogare de competență în favoarea unui judecător „necompetent în materie extrapenală” (nespecializat) și, totodată, în detrimentul unui judecător „competent” (specializat în acea materie) orice chestiune prealabilă trebuie luată în considerare. Astfel cum a fost deja dezlegată, dacă există o asemenea soluție a instanței ordinare.

Potrivit comunicatului CCR, prin decizia privind declararea neconstituționalității expresiei „cu excepţia împrejurărilor care privesc existenţa infracţiunii”, instanța de contencios constituțional a statuat erga omnes că atunci când există „hotărâri definitive ale altor instanţe decât cele penale asupra unei chestiuni prealabile în procesul penal”. Întotdeaua acestea „au autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale”.