În ziua de astăzi, informațiile circulă cu o viteză amețitoare, lucru care ne face să le diferențiem mai greu pe cele adevărate de cele false. În acest context, „Fake news” (știrile false) au devenit o amenințare reală pentru echilibrul nostru emoțional. Irina Pălărie, psihoterapeut, a explicat modul în care acest tip de informații ne afectează starea psihică.

Irina Pălărie este psihoterapeut, coach relațional și consilier vocațional la Centrul EKA. Irina are o experiență de peste 25 de ani în domeniul psihologiei, resurselor umane, coaching-ului transformaţional şi fitness-ului mental. Folosind o abordare centrată pe resursele interioare și pe dezvoltarea personală, ea își ajută clienții să depășească obstacolele și să își atingă potențialul în viața profesională și personală.

„Fake news” generează stres și anxietate

În era digitală, suntem bombardați zilnic cu o cantitate uriașă de informații. Irina Pălărie a expus modul în care acest fenomen afectează starea psihică a românilor și efectele pe care le are asupra nivelului de stres și anxietate. „Fenomenul este unul de masǎ, care afecteazǎ starea psihicǎ a populației din toate colțurile lumii. Cu o simplǎ atingere de ecran poți accesa o gamǎ vastǎ de date, știri și stimulente, majoritatea lor din afara comunitǎții din care facem parte și a ariei noastre de control.

Astfel, acestea ne impacteazǎ într-un mod negativ, ridicând nivelul de stres și de anxietate experimentate. În general, modul în care sunt prezentate știrile, tip «Breaking News», induce în permanențǎ o stare de pericol și de urgențǎ. Chiar și informațiile pozitive de pe social media au, de multe ori, un efect negativ asupra individului. Acest lucru se datorează faptului că omul are tendința de a-și compara propria situație imediatǎ cu cea a persoanei / vedetei pe care o urmǎrește și simte inadecvare, invidie sau chiar urǎ. Emoțiile acestea sunt însoțite de obicei de rușine”, a explicat psihoterapeutul.

Cei aflați în pericol de a cădea în capcana informațiilor false

Fenomenul de anxietate afecteazǎ întreaga societate. Cu toate acestea, expunerea la știrile false vulnerabilizeazǎ în mod special anumite grupe de oameni din cauza factorilor psihologici, educaționali, socio-economici și culturali. Aceștia influențeazǎ modul în care oamenii percep și reacționeazǎ la informațiile din mediul digital.

„Tinerii și adolescenții sunt afectați mai mult de știrile false, din cauza lipsei de experiențǎ și discernǎmânt. Dezvoltarea abilitǎților de gândire criticǎ poate fi facutǎ într-un mod eficient spre sfârșitul perioadei de adolescențǎ. În aceastǎ perioadǎ, existǎ o dependențǎ de rețelele sociale. Influența mediului social, de la prieteni și de la influencerii online, este una importantǎ. Persoanele cu o vârstǎ înaintatǎ sunt mai puțin obișnuite cu tehnologia.

Acest lucru le face vulnerabile, deoarece navigheazǎ mai dificil pe Internet pentru a verifica validitatea informațiilor și integritatea surselor din care acestea provin. Izolarea socialǎ, dar și fricile dezvoltate din cauza problemelor de sǎnǎtate specifice vârstei pot produce emoții cu o intensitate mai mare decât normal. Nivelul de educație este un alt factor de vulnerabilizare. Cu cât acesta este mai scǎzut, cu atât persoanele pot avea dificultǎți în a-și pune problema sǎ evalueze veridicitatea informațiilor.

Persoanele care suferǎ de tulburǎri psihice, mai ales cu o bazǎ anxioasǎ, pot agrava simptomele deja existente și pot interpreta mesajele senzaționale ca pe o amenințare realǎ. Din considerente asemǎnǎtoare, persoanele care trǎiesc în medii socio-economice defavorizate sunt o pradǎ ușoarǎ pentru știrile false”, a spus psihoterapeutul.

Să facem apel la gândirea critică

Irina Pălărie a subliniat că lumea de astǎzi este tot mai interconectatǎ și digitalizatǎ. Informațiile circulǎ cu o rapiditate uluitoare oriunde te-ai afla, farǎ limite palpabile. Acest lucru devine în sine un stres permanent. „Sistemul nostru psihic are nevoie de siguranțǎ. Astfel, acesta alege o variantǎ în care sǎ se încreadǎ cu putere, tocmai pentru a se proteja de sentimentul de copleșealǎ.

Informațiile din ziua de astǎzi sunt însǎ polarizate, în majoritatea lor, la extreme. Dacǎ ai ales inițial sǎ crezi în stânga, nu mai poți crede și în dreapta. Schimbarea de percepție se resimte și mai periculos, cu pierderea încrederii în propria capacitate de discernǎmânt. Și atunci alegem sǎ mergem pe aceeași credințǎ, fie ea eronatǎ, panǎ la capǎt, cǎutând argumente care sǎ o susținǎ, în aceeași direcție”.

Psihoterapeutul a evidențiat importanța gândirii critice atunci când avem de a face cu multe informațiii. „Este important sǎ ne punem problema dacǎ informația ne este de ajutor sau nu, este realǎ sau nu, înainte de a ne încrede în ea cu toatǎ puterea. Acest lucru presupune sǎ lǎsǎm o umbrǎ de îndoialǎ în orice auzim. Trebuie sǎ ne exersǎm capacitatea de deschidere asupra punctelor de vedere diferite de ale noastre, mai ales atunci când simțim la propria persoanǎ îndârjire și gândire de tip absolutist”, a explicat ea.

 

Luăm decizii greșite atunci când suntem expuși la informații false

 

În realitate, petrecem mult timp într-o stare de anxietate cauzatǎ de informații false, în care nu știm ce sǎ credem și în cine sǎ ne încredem. În acest fel, putem ajunge să avem un comportament de evitare și să luăm decizii impulsive sau greșite, bazate pe fricǎ. Se poate ajunge chiar și la respingerea definitivǎ a altor oameni care nu gândesc la fel ca noi. De aici, putem dezvolta și sentimente negative fațǎ de cei din jur.

„În aceste cazuri, capacitatea de a raționa este copleșitǎ de frica de a nu fi pregǎtit pentru o situație de crizǎ. Deciziile sunt luate fǎrǎ a lua în considerare riscurile reale sau sursele informaționale corecte. Perioada dintre cele douǎ tururi de alegeri prezidențiale de la sfârșitul anului trecut a fost foarte relevantǎ în aceastǎ privințǎ. Majoritatea clienților mei vorbeau atunci despre planuri de plecare imediatǎ din țarǎ, dupǎ al doilea tur, dacǎ rezultatul este unul nedorit.

O astfel de decizie nu se poate lua într-un mod coerent în doar douǎ sǎptǎmâni. Reacțiile erau în mod evident de panicǎ acutǎ. La polul opus pot fi reacții de tipul evitǎrii sau procrastinǎrii. Acestea blocheazǎ atât luarea deciziilor, cât și ieșirea dintr-o anumitǎ situație nedoritǎ. Anxietatea are un efect paralizant în acțiunile întreprinse și poate duce la stagnare. Evitarea și blocajul se reflectǎ inclusiv asupra relațiilor sociale, fie din teama cǎ aceste informații vor fi confirmate, fie din cauza stresului generat de aceste tipuri de discuții. Pe termen lung, acest comportament duce la izolare socialǎ și la o scǎdere a calitǎții vieții”, a punctat Irina Pălărie.

 

Cum gestionăm anxietatea

 

Mulți oameni resimt o anxietate accentuată din cauza incertitudinii legate de ce este real și ce este fabricat digital. Psihoterapeutul a dat câteva sfaturi menite să ne ajute să gestionăm acest sentiment de nesiguranță. „Sentimentul de nesiguranțǎ este primul resimțit atunci când ne lipsesc reperele fațǎ de ce este real și ce este fals. Acesta este și motivul pentru care ne este dificil sǎ recunoaștem cǎ ne-am înșelat. Preferǎm sǎ continuǎm cu ce am integrat deja.

Fiecare dintre noi are o percepție diferitǎ asupra a ceea ce înseamnǎ sentimentul de siguranțǎ. Așadar, mǎsurile legate de mediul sigur în care trǎim zi de zi pot fi de neînțeles pentru cei din jur. Este important sǎ le explicǎm de ce anume am avea nevoie pentru a ne simți în siguranțǎ. În același timp, trebuie sǎ avem și curajul de a implementa viziunea odatǎ ce ne este clarǎ”, a spus Irina Pălărie.

Ea ne încurajează să lucrăm la dezvoltarea noastră personală, să construim relații autentice, să stabilim limite clare și să ne auto-educăm în ceea ce privește digitalizarea și mediul online. De asemenea, practicarea unor activități care sa ne relaxeze, cât și cultivarea unor plăceri sănătoase și emoții benefice sunt strategii foarte bune pentru a face față anxietății.

Fenomenul „doomscrolling”

 

Pe lângă fake news, există și fenomenul „doomscrolling”. Acesta se referă la tendința de a consuma compulsiv știri negative. Irina Pălărie a explicat de ce creierul nostru este atras de acest tip de conținut și cum putem rupe acest cerc vicios.

„Aplecarea mai degrabǎ cǎtre un conținut negativ al informațiilor este, putem spune, ancestralǎ. Doomscrolling-ul reprezintǎ o reminiscențǎ negativǎ a acestei tendințe. Ea vine din mai multe considerente. La bazǎ se află nevoia de control și atenționarea asupra pericolelor din imediata apropiere. Vǎ invit sǎ ne închipuim vremurile când oamenii trǎiau în peșteri și când la tot pasul putea apǎrea un animal mai puternic sau o situație care le periclita viața. La acel moment, omul nu avea alte mijloace de apǎrare în afara propriilor instincte și a mecanismelor de apǎrare interioare.

Pe atunci, aceastǎ atracție a creierului nostru asupra pericolelor era cea mai importantǎ armǎ pe care o dețineam. În ziua de astǎzi însǎ, pericolele nu mai sunt la fel de amenințǎtoare. Oamenii au mult mai multe instrumente cu care sǎ le facǎ față. În plus, multe dintre pericole nu mai sunt în imediata apropiere. Apǎrarea nu mai stǎ complet în puterea noastrǎ. Totuși, creierul nostru privește într-un mod similar informația pe care o primește", a spus specialistul. 

Ruperea cercului vicios

Irina Pălărie ne sfătuiește să învățăm să ne controlăm impulsurile și să încercăm să ne mutăm atenția către ceea ce este în controlul nostru. "Este important să învǎțǎm sǎ gestionǎm și sǎ controlǎm impulsurile pe care le primim. Ține de noi sǎ ne activǎm partea de judecatǎ și sǎ facem aceste diferențe între ce ne afecteazǎ direct și ce nu. Ce e urgent și important pentru noi și ce nu. Ce e în controlul nostru și ce nu. Ruperea cercului vicios vine din conștientizarea permanentǎ a ce ne e de folos, a ceea ce ne face bine. De asemenea, renunțarea și distanțarea de ceea ce nu ne servește, ce nu e benefic, este la fel de importantă”, a concluzionat Irina Pălărie.