Nimeni nu îndrăznește să prezică dacă președintele rus va intra în Ucraina cu tancurile, dar știm că această amenințare a adus Kievul mai aproape de Occident.
Vladimir Putin este ca o păpuşă rusească. Nu știi prea bine dacă ai ajuns la sfârșitul jocului sau mai este o figurină de descoperit. El este un politician indescifrabil si nimeni nu îndrăzneşte să ghicească ce se va întâmpla cu Ucraina.
Cu Joe Biden se întâmplă invers. Și asta poate fi o problemă. Fie din cauza vârstei, fie din cauza transparenței excesive, președintele SUA a sugerat săptămâna aceasta că o "incursiune minoră" a forțelor ruse în Ucraina ar putea reduce rata de răspuns din partea Statelor Unite și a Europei. Cu aceste cuvinte, Biden părea că a dat undă verde Kremlinului să facă o intervenție limitată pe flancul estic, fără a declanşa sancţiuni grele din partea Occidentului. Kievul s-a revoltat și a reamintit Washingtonului că orice încălcare a integrității sale teritoriale nu poate fi considerată un atac minor, scrie larazon.es.
"Vrem să reamintim marilor puteri că nu există incursiuni minore și nici națiuni mici", a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe profilul său de Twitter. Casa Albă a ieșit aproape imediat să nuanțeze spusele președintelui democrat și Joe Biden însuși s-a corectat, dar răul fusese deja făcut. Mesajul ajunsese la Moscova.
Ne puteți urmări și pe Google News
Ce are Putin în minte. Liderul de la Kremlin neagă că va efectua o incursiune militară
Rusia își păstrează trupele amenințătoare la graniță și, la fel ca în 2014 cu Crimeea, Statele Unite și Europa se întreabă până unde va merge Putin de data aceasta. Președintele rus neagă că va efectua o incursiune militară, dar cuvintele sale nu par să genereze prea multă încredere. Ce are el în minte?
Fostul director al CIA și fost secretar al Apărării, Robert Gates, asigură într-un articol din "Financial Times" că, de când Putin și-a asumat președinția în 1999, obiectivele sale au fost foarte clare: restabilirea și extinderea autorității statului rus și readucerea Moscovei la rolul său istoric de mare putere. Gates susține că, oricât de deplorabile ni s-ar părea acțiunile sale, asta nu înseamnă că sunt ilogice.
"Aproape tot ceea ce face în țară și în străinătate își are rădăcinile în prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, care pentru el a marcat sfârșitul imperiului rus vechi de patru secole și poziția Rusiei ca mare putere", apreciază el. Această nostalgie imperialistă îl determină pe președintele rus să ia în considerare orice măsuri pe care le consideră necesare pentru atingerea acestor două obiective. Gates amintește de cuvintele fostului consilier pentru Securitate națională al SUA, Zbigniew Brzezinski, care a observat că, fără Ucraina, nu există întoarcere la imperiul rus. Nu este singura piesă, Belarus, Moldova, Transnistria, Georgia, Armenia sau Kazahstan completează puzzle-ul. Totuși, Ucraina ar fi cea mai valoroasă.
Putin a depășit limita
Fostul secretar de stat susține că, așa cum au tendința de a face autocrații, de această dată Putin a depășit limita. Politica sa agresivă a galvanizat NATO și a reafirmat claritatea scopului său. Țările nealiniate precum Suedia și Finlanda au sporit cooperarea cu organizația militară din cauza fricii lor de expansionismul rus. Riscul unei a doua invazii a crescut sentimentul anti-rus în Ucraina și i-a alimentat dorința de a adera la Uniunea Europeană și NATO.
Faptul că Putin a rămas ancorat în secolul al XIX-lea sau al XX-lea cu lumea împărțită în blocuri și zone de influență nu înseamnă că a reușit să oprească timpul. Ucraina este o națiune suverană din 1991, o naţiune care vrea să fie stăpâna propriului viitor. La fel se întâmplă și cu restul fostelor republici sovietice. O agresiune ar putea răspândi aversiunea față de Rusia dincolo de Kiev. De aceea Putin nu a intrat încă cu tancurile. (Rador)
Recomandările noastre
