CCR a dezbătut, azi, sesizarea făcută de Avocatul Poporului cu privire la constituirea completelor de judecată. Potrivit ordinii de zi a şedinţei, judecătorii constituţionali dezbat sesizarea Avocatului Poporului asupra dispoziţiilor art.19 alin.(3), art. 29 alin.(1), art.31 alin.(1) lit.c) şi ale art.52 alin.(1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Avocatul Poporului spune în sesizare că dispoziţiile criticate aduc atingere art. 2l alin.(3), art.73 alin. (3) lit.l ), art. 126 alin. (l) şi alin. (4) şi art. 147 alin. (a) din Constituţie.

CCR a respins ca neîntemeiată sesizarea Avocatului Poporului cu privire la constituirea completelor de judecată. Au precizat surse pentru Agerpres.

Ce spune Avocatul Poporului

„Examinând prevederile legale invocate, care stabilesc atribuţia colegiilor de conducere (al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al celorlalte instanţe de judecată) de a reglementa compunerea completelor de judecată, prin raportare la considerentele Deciziilor nr.68512018 şi nr. 41712019 ale Curţii Constituţionale, constatăm că acestea contravin prevederilor art. 2l alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanţei judecătoreşti, a art. 73 alin. (3) lit.l) teza a II-a şi art. 126 alin. ( I ) şi alin. (4) din Constituţie.

Potrivit cărora organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi, respectiv Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, iar, Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică, precum şi celor ale art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale”. Se precizează în sesizarea respectivă.

Avocatul Poporului cere CCR să constate neconstituționalitatea

Semnatarul menţionează că, întrucât actul astfel adoptat este unul administrativ, conţinutul său nu poate viza aplicarea şi interpretarea legii de procedură. „Or, modul de desemnare a membrilor completelor ţine tocmai de aplicarea normelor procedurale. Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu poate prelua atribuţii jurisdicţionale din chiar sfera de competenţă primară a puterii judecătoreşti”. A mai explicat Avocatul Poporului.

Avocatul Poporului cere Curţii Constituţionale să constate că textele din legea de organizare judiciară care permit colegiilor de conducere să stabilească arbitrar componenţa completelor colegiale, iar nu în mod aleatoriu, sunt neconstituţionale.