Legea plafonării dobânzilor se întoarce în Parlament. În luna mai 2020, PSD a votat în Parlamentul României o celebră lege care se referea la plafonarea dobânzilor la creditele românilor. Decizia Curții Constituționale va face ca legea să se reîntoarcă pentru dezbateri în Parlament, unde va lua o cu totul altă formă.

„În ședința din 28 ianuarie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de 70 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive”, susține într-un comunicat Curtea Constituțională.

Legea contestată de PNL a fot adoptată la Camera Deputaților în data de 6 mai 2020. Acum, legea plafonării dobânzilor se întoarce în Parlament

Legea plafonării votată de PSD

Articolul 5, din legea adoptată în mai 2020, prevedea că dobânda anuală efectivă, nu poate depăși anumite limite. În cazul creditelor de consum, dobânda depăşea cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referinţă a BNR.

De asemenea, dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu putea depăși cu mai mult de două puncte procentuale dobânda BNR.

În cazul în care avea rate la celebrele CAR-uri, dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu putea depăşi dublul dobânzii de referinţă a BNR pe piaţa financiar-bancară internă.

Legea adoptată atunci de parlament era considerată ca fiind o lege ”anti cămătărie”. Liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, susținea că proiectul are ca obiectiv plafonarea dobânzilor în România. Și asta în condiţiile în care, pe alocuri, media dobânzii este de 4 ori mai mare faţă de media Uniunii Europene.

”Cred că e momentul ca românii să nu mai plătească cele mai mari dobânzi din Europa”, a susţinut Simonis.

Parlamentul va dezbate legea plafonării

La șase zile de la adoptarea de către Camera Deputaților, legea a fost contestată de PNL la Curtea Constituțională.

Cei de la PNL au invocat chestiuni tehnice legate de modalitatea de adoptare a legilor. Cu alte cuvinte, PNL arată că legea votată nu avea o fundamentare a solutiilor in expunerea de motive. Și lipsa unui studiu de impact a fost invocată de PNL în fața CCR.