Piața bursieră și criptomonedele au scăzut luni brusc, ceea ce a generat o panică generalizată în rândul investitorilor. Mircea Goia, producător de film, a declarat însă că acest declin era previzibil și că semnele unei astfel de corecții au fost evidente pentru cei care au fost atenți.

Conform acestuia, analiza graficele privind fluctuațiile acțiunilor pe termen lung, arată că în ultimii doi ani, indicii bursieri au crescut constant, stabilind noi recorduri.

Deși pandemia a provocat o scădere bruscă și imprevizibilă, piața și-a revenit rapid. Având în vedere creșterea semnificativă înregistrată între 2020 și 2022, era de așteptat o corecție în august, care a continuat până la sfârșitul lui septembrie.

În mod obișnuit, lunile august și septembrie sunt cunoscute pentru volatilitatea redusă pe piețele financiare.

Factorii care au dus la scăderi masive pe piața bursieră

Mircea Goia indică faptul că una dintre cauzele principale ale scăderii pe piața bursieră este reducerea ratelor de dobândă de către Rezerva Federală a SUA (FED).

În prezent, inflația a ajuns la 3%, depășind obiectivul FED de 2%. În ultima perioadă, FED nu a mai crescut ratele dobânzilor și se zvonește că ar putea începe să le scadă.

Menținerea unor rate ale dobânzilor ridicate pe o perioadă lungă poate duce la recesiune, deoarece încetinește activitatea economică.

FED a încercat să găsească un echilibru între combaterea inflației prin creșterea dobânzilor și evitarea unei încetiniri excesive a economiei care să conducă la recesiune.

„Ce înseamnă recesiune? Potrivit definiției, recesiunea înseamnă două trimestre consecutive de creștere economică negativă. Dar până acum, creșterea economică a fost doar pozitivă, pe ultimul trimestru depășind (2.8%) chiar așteptările.

Ei bine, nu avem încă recesiune, deși jobs report-ul arată o scădere a angajărilor și o creștere a șomajului (4.3% când acum un an era în jur de 3.5%). Indicatorul job-urilor singur nu arată o recesiune care e pe vine, ci e doar un punct de referință. Să vedem ce arată creșterea economică pe următorul trimestru”, a subliniat acesta.

Mircea Goia subliniază că există opinii conform cărora FED-ul ar fi trebuit să reducă deja ratele dobânzii.

Lipsa acestei măsuri la ultima întâlnire a fost indicată ca una dintre cauzele declanșării scăderii de luni, următoarea întâlnire a FED-ului fiind programată pentru septembrie.

Istoric vorbind, atunci când FED-ul începe să reducă ratele dobânzii, piețele financiare tind să reacționeze negativ pe termen scurt, manifestând o scădere.

Tradingul de acțiuni americane cu bani japonezi

Un alt factor care a contribuit la scăderea de pe piața bursieră este tradingul de acțiuni americane realizat cu fonduri împrumutate în yen japonezi.

Pe o perioadă îndelungată, yenul era mai slab în comparație cu dolarul și dobânda pentru yen era extrem de mică, aproape de zero.

Traderii au profitat de această situație, împrumutând yenuri (cu dobândă aproape nulă) și convertindu-le în dolari pentru a achiziționa acțiuni americane.

Această practică a avut loc luni de zile înainte de prăbușirea actuală, mai subliniază Mircea Goia.

Recent, Banca Japoniei a decis să își întărească moneda și să combată inflația prin creșterea dobânzii la yen, ceea ce a afectat negativ această strategie de trading.

„Așa că Banca Japoniei a crescut rata dobânzii de două ori în scurtă succesiune (prima creștere în 17 ani), ceea ce a făcut ca yen-ul să se întărească față de dolar - cu 11% - dar să devină și mai scump de împrumutat.

Traderii au fost prinsi cu chiloții jos. Dintr-o dată, trebuie să plătească bani mai mulți ca dobândă la yenii împrumutați (și schimbați în dolari). Unii traderi s-au jucat și cu leverage/margins (e și mai periculos asta).

Ca să nu piardă tot, traderii au fost obligați să vândă acțiunile americane la grămadă ca să aibă dolari pe care să-i schimbe în yeni și să-și plătească datoriile și dobânda la ele. Când toți vând la grămadă, ce se întâmplă? Piața scade, bineînțeles”.

Scăderea de pe piața bursieră, o consecință a apogeului companiilor din tehnologie

Un alt factor care a contribuit la scăderile de pe piața bursieră este apogeul acțiunilor în sectorul tehnologic, în special al celor șapte mari companii de tehnologie.

După cum se știe, acțiunile celor șapte mari, respectiv Apple, Nvidia, Microsoft, Google, Facebook, Amazon și Tesla, au înregistrat o creștere semnificativă de la ultima corecție din 2022.

Indicele „Bloomberg's Magnificent 7 Total Return Index”, spune Mircea Goia, care monitorizează aceste acțiuni, a crescut cu 51% de la începutul anului. Totuși, o astfel de creștere nu poate continua la nesfârșit.

„Trebuie să existe o corecție și dacă vă uitați pe charturile de la fiecare dintre aceste acțiuni veți vedea că aceste creșteri nu erau sustenabile pe termen scurt. Așa că investitorii au vândut acțiunile lor ca să-și securizeze profiturile.

Până și Warren Buffett, celebrul investitor, și-a vândut jumătate din acțiunile Apple în valoare de miliarde de dolari.

Nu e nimic neobișnuit la asta. Investitorii vând din când în când ca să scoată profituri, acțiunile scad, și investitorii vor cumpăra iar aceste acțiuni la preț mai mic.

Și traderii fac la fel, doar că pe termen mai scurt decât investitorii”, a mai scris acesta pe Facebook.