Armata României. Sursa foto: INQUAM
Din cuprinsul articolului
Decizia luată la summitul NATO din 2025, desfășurat la Haga, privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare, ar putea determina majoritatea statelor europene membre ale Alianței, cu excepția Suediei, să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație. În cazul României, unde veniturile bugetare reprezintă aproximativ 34% din PIB, aplicarea acestui angajament ar presupune direcționarea a aproape 15% din veniturile totale ale statului către domeniul apărării, potrivit datelor prezentate de Monitorul Social, proiect al Friedrich Ebert Stiftung.
Cât va trebui să aloce România pentru apărare, conform angajamentelor NATO? Explicaţii oferite de Monitorul Social
Acesta ar fi cel mai ridicat procent din rândul statelor europene membre NATO, conform unei analize publicate de Monitorul Social, un proiect al Friedrich Ebert Stiftung România.
În urma summitului NATO desfășurat la Haga în 2025, toate statele membre ale Alianței, cu excepția Spaniei, au convenit să aloce 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare. Deși la prima vedere acest angajament pare uniform, impactul bugetar variază considerabil între state, în funcție de structura veniturilor publice.
Țările membre NATO nu cheltuiesc direct din PIB, ci din veniturile efectiv colectate prin taxe, impozite, accize, redevențe sau alte surse. Astfel, efortul bugetar necesar pentru a atinge ținta de 5% din PIB diferă semnificativ în funcție de ponderea veniturilor publice în economie.
În cazul României, veniturile bugetare reprezentau doar 34% din PIB în 2023
Prin urmare, alocarea a 5% din PIB pentru apărare ar echivala cu aproximativ 15% din totalul veniturilor statului, ceea ce ar situa România pe primul loc între țările europene membre NATO în ceea ce privește ponderea cheltuielilor militare raportate la buget.
Prin comparație, Franța, care înregistrează venituri bugetare de 51,5% din PIB, ar direcționa mai puțin de 10% din încasările sale către sectorul apărării pentru a atinge aceeași țintă.
Situații similare cu cea a României se regăsesc în alte state est-europene cu venituri bugetare reduse raportate la PIB. De exemplu, Bulgaria și Lituania ar trebui să aloce aproximativ 13,6% din veniturile publice pentru apărare, iar Cehia în jur de 12,4%.
În anul 2023, România a alocat aproximativ 1,7% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile de apărare, ceea ce echivalează cu circa 5% din veniturile bugetare ale statului, care au reprezentat 34% din PIB.
Creștere a cheltuielilor pentru apărare până la pragul de 5% din PIB ar genera o presiune fiscală semnificativ
Nivelul acestor cheltuieli se situează în linie cu alte țări din Europa de Est, precum Polonia, care a direcționat 2,1% din PIB către apărare, având venituri bugetare de 41,6% din PIB, sau Bulgaria, care a cheltuit 1,5% din PIB în acest domeniu, cu un nivel al veniturilor de 36% din PIB – ambele menținându-se în apropierea pragului de 5% din veniturile bugetare.
Cât va trebui să aloce România pentru apărare
În comparație, statele din Europa de Vest au înregistrat cheltuieli mai reduse în raport cu veniturile bugetare, alocând sub 3% din acestea pentru apărare. La nivelul Uniunii Europene (UE27), media cheltuielilor militare a fost de 1,3% din PIB, în contextul în care veniturile bugetare medii au atins 45% din PIB.
În acest context, o eventuală creștere a cheltuielilor pentru apărare până la pragul de 5% din PIB ar genera o presiune fiscală semnificativ mai mare asupra unor economii precum cea a României, unde ponderea veniturilor în PIB este considerabil mai scăzută decât în economiile vest-europene.
Presiunea cheltuielilor de apărare riscă să afecteze bugetele pentru educație în Uniunea Europeană
Conform datelor pentru anul 2023, toate statele europene au alocat sume mai mari pentru educație decât pentru apărare, media cheltuielilor pentru educație în UE27 fiind de 3,5 ori mai mare decât cea pentru apărare.
Totuși, dacă statele membre NATO din Europa ar adopta angajamentele discutate în cadrul summitului NATO de la Haga, doar Suedia ar rămâne cu un buget educațional superior celui pentru apărare. Acest scenariu nici nu ia în calcul eventualele reduceri bugetare necesare pentru a crea spațiu fiscal suplimentar.
Intenția de a crește consistent cheltuielile pentru apărare în Uniunea Europeană ar putea exercita o presiune disproporționată asupra anumitor state, în special asupra celor cu venituri bugetare sub media UE.
România, printre cele mai expuse state
România este una dintre cele mai vulnerabile economii în acest context, având în prezent venituri bugetare semnificativ sub media UE27. În cazul în care s-ar implementa noul acord, alocările pentru apărare ar urma să crească de la aproximativ 5% la aproape 15% din veniturile naționale – o sarcină bugetară dificil de susținut.
Mai mult, posibilitatea de a acoperi acest efort financiar prin împrumuturi este limitată, întrucât România înregistrează deja cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, estimat la aproape 9% din PIB în 2024.
Având în vedere actualul context geopolitic și angajamentele internaționale asumate, România nu își mai poate permite menținerea unui nivel scăzut al veniturilor bugetare.
O soluție sustenabilă ar putea fi reducerea evaziunii fiscale și armonizarea sistemului fiscal cu modelul european, astfel încât veniturile bugetare să se apropie de media UE, estimată la circa 45% din PIB. Această ajustare ar permite statului să își onoreze obligațiile în materie de securitate, fără a compromite finanțarea educației și a dezvoltării pe termen lung, mai arată romania.fes.de.
