Cât trebuie să mai aştept până când scap de lichelele comunismului?

Cât trebuie să mai aştept până când scap de lichelele comunismului?

Ești ditamai Nicolae Breban şi eşti atras într-un proiect nou.

În anul 2015, lansarea unei noi echipe de conducere la Institutul Cultural Român înseamnă revenirea pe scenă a unor personaje profund poluate de regimul comunist. O restauraţie care te umple de silă şi revoltă.

Am făcut deseori referire la vizionarismul autorilor Proclamaţiei de la Timişoara care au cerut slugilor comunismului ceauşist să facă un pas în spate şi să permită României să intre cu dreptul în democraţie.

Românii nu au înţeles atunci de ce avea România nevoie să blocheze accesul la putere al celor infestaţi cu toate formele ciumei comuniste. Ion Iliescu a reuşit să fure Revoluţia şi startul nostru în democraţie a fost ratat. Toate lichelele comunismului au acaparat cu tupeu societatea şi ne-au distrus şansa unui viitor decent, într- o ţară civilizată. Asta a fost în 1990. Acum suntem în 2015 şi vedem cum aceleaşi lichele ne parazitează ca nişte lipitori şi ne târăsc înapoi în mlaştina puturoasă în care se simţea atât de bine toată piramida de şmecheri din vârful căreia tovarăşul Iliescu organiza mineriade.

Ne puteți urmări și pe Google News

Lichelele comunismului s-a dovedit infinit mai cinice şi pragmatice decât îşi putea imagina oricine în 1990. Neau furat revoluţia, ne-au ucis speranţele şi ne-au confiscat viitorul cu sânge rece, fără nicio remuşcare. Vă daţi seama cât de naiv a fost domnul Gabriel Liiceanu când s-a adresat acestor lichele?

„Sunteți puțini în mijlocul acestui popor, de vreme ce el s-a putut regăsi peste noapte cu o asemenea forță și grație; și totuși mulți, dacă ați putut face cu putință, hrăni și cauționa oroarea vreme de 40 de ani”, spunea domnul Gabriel Liiceanu, în apelul său către lichele.

Puţini, domnule Liiceanu, dar rezistenţi ca râia, vorba unui cioban cu care am discutat politică acum câţiva ani, pe Muntele Semenic.

Eram atunci foarte entuziasmat că au loc schimbări în România, care vor demola definitiv toate mentalităţile comuniste. „Eşti naiv, băiatule! Comuniştii ăştia sunt ca râia de pe oi. Scapi de ea când moare oaia”, mi-a răspuns ciobanul.

Ce ştie el, e doar un bătrân care plimbă oile la păscut departe de ziarele, televiziunile şi posturile de radio la care eu lucrez sau pe care le urmăresc în fiecare zi, mi-am spus atunci cu multă aroganţă. Ieri, când am citit jignirile domnului Nicolae Breban la adresa unor oameni de cultură pe care îi admir şi respect enorm, mi-am dat seama că avea mare dreptate ciobanul de pe Semenic. Vârsta, educaţia şi experienţa de viaţă nu îmi permit să emit vreo judecată de valoare despre opera şi cariera domnului Nicolae Breban, dar am de comentat două lucruri importante, spun eu, pentru orice tânăr care se apropie de 40 de ani şi îşi doreşte să trăiască într- o ţară normală.

 În loc să produci idei constructive demne de soclul pe care îţi stă statuia uriaşă, cobori în noroiul de pe stradă şi arunci cu el în alţi oameni de cultură. Cât de urât trebuie să fie caracterul omului care, după ce s-a hrănit o viaţă întreagă cu atât de multe cărţi, nu se poate abţine să nu arunce cu noroi în jur.

Cum e posibil ca, în 2015, să vedem că se fac proiecte noi tot cu persoane puternic legate de perioada comunistă? Câți ani trebuie să mai îndur eu, un tânăr de aproape 40 de ani, nesimţirea şi prezenţa unor personaje care îmi ţin ţara într-o mlaştină? Cât mai este dominată societatea românească de foşti? Foşti activişti, foşti securişti, foşti turnători, foşti mari şmecheri ai nenorocitului de regim comunist. Lichele-lipitori care ne fură dreptul la o viaţă normală.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.

Pagina de autor a jurnalistului Mălin Bot, de pe evz.ro

Blog: ”Libertatea cuvântului ne aparţine nouă şi nimic nu poate să o îngrădească, dacă noi nu vrem asta”

Facebook: pagina publică

Humanitas: pagina de autor

Video: pagina de Youtube

Google+: pagina personală

 

Citiţi mai multe:

     

Participă, alături de cititorii din comunitatea evz.ro, la dezbatere.

Primul SITE DE ȘTIRI din România în care TU esti PARTENER egal cu JURNALIȘTII

Jurnaliştii şi cititorii, parteneri egali

Vezi mai jos opiniile cititorilor despre acest editorial și comentariile pe tema propusă dezbaterii și SPUNE ȘI TU ce părere ai!