sursă: Facebook / Kamala Harris În timp ce vicepreședintele american Kamala Harris încearcă să devină primul președinte american de origine asiatică și femeie de culoare din țară, ea ar putea fi presată să depună eforturi mai mari pentru a arăta alegătorilor în ce fel acest trecut îi influențează atât viziunea asupra lumii, cât și politica față de Asia.
Duminică, 28 iulie, Harris a intrat în cursa pentru nominalizarea democrată la prezidențiale. Asta după ce președintele Joe Biden a anunțat că va pune capăt luptei pentru realegere. Și a susținut-o pe ea pentru a conduce partidul în alegerile din noiembrie împotriva fostului președinte Donald Trump. Vicepreședintele în vârstă de 59 de ani este considerat moștenitorul natural al candidaturii. Și, din punct de vedere logistic, se pare că fondurile de aproape 100 de milioane de dolari pentru campania Biden-Harris pot fi transferate către ea. Dar nu către un alt candidat democrat.
Harris și-a asigurat sprijinul majorității delegaților la Convenția Națională Democrată, care va stabili oficial candidatul partidului luna viitoare. Ceea ce o plasează pe linia de plutire pentru a deveni candidat. Observatorii sugerează că Harris nu are experiență în domeniul politicii externe. Deși a reprezentat SUA la o serie de reuniuni regionale în Asia. Se așteaptă ca ea să rămână în general consecventă cu politica externă a lui Biden.
Kamala Harris și Asia
La începutul mandatului său de vicepreședintă, Harris s-a concentrat asupra imigrației și a creșterii numărului de traversări ilegale între SUA și Mexic. Cu timpul, ea a fost trimisă în Asia. Inclusiv pentru a se întâlni cu liderii aliaților SUA, în Japonia, Coreea de Sud, dar și în Filipine. Harris a vizitat Asia de Sud-Est în prima sa călătorie externă în afara Americilor în calitate de vicepreședinte. Ea a vizitat Asia de patru ori, de trei ori în Asia de Sud-Est, inclusiv Indonezia, Thailanda și Filipine. Ea a ținut un discurs în cadrul Forumului Insulelor din Pacific, precum și observații cu privire la regiunea Indo-Pacific.
Deși angajamentele sale în străinătate au vizat consolidarea alianțelor și parteneriatelor SUA, mulți analiști politici susțin că vizitele sale nu au reușit să lase o impresie puternică. Opiniile sale cu privire la China se încadrează în tendința bipartizană a Washingtonului de a adopta o poziție dură pentru a contracara influența Beijingului. Deși Harris s-a opus tarifelor impuse de Trump Chinei în timpul campaniei din 2020. A susținut atunci că acestea afectează lucrătorii americani, administrația Biden-Harris a menținut taxele și a continuat să adopte controale comerciale unilaterale împotriva Chinei.
Kamala cam evită subiectul
Harris s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping într-o „scurtă salutare” în marja reuniunilor 2022 ale Cooperării Economice Asia-Pacific din Thailanda. Când a fost întrebată de reporteri, ea a evitat întrebările despre Coreea de Nord sau Taiwan și a rămas la scenariul său. De asemenea, ea a vorbit cu Lai Ching-te din Taiwan la inaugurarea președintelui hondurian Xiomara Castro în același an. Lai era atunci vicepreședinte al Taiwanului, înainte de a deveni președinte în acest an.
În timpul călătoriei sale în Filipine în 2022, Harris a criticat agresiunea Chinei față de navele pazei de coastă filipineze în apele Manilei din Marea Chinei de Sud. A acuzat atunci Beijingul de „intimidare”. „Lipsa ei de experiență în politica externă ar fi ceva ce liderii asiatici ar putea observa”, a declarat Dhruva Jaishankar. El este director executiv al think tank-ului Observer Research Foundation America. „Ea nu a articulat opinii foarte puternice cu privire la Asia. Problema de politică externă în care a fost cel mai mult implicată în calitate de vicepreședinte a fost securitatea frontierelor și migrația din America Latină”, citează Nikkie Asia.
Recomandările noastre
