Un oraș din România ar putea dispărea complet de pe hartă. Sursa Foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
În România, locul nașterii continuă să fie unul dintre cei mai puternici predictori ai destinului economic. Dincolo de educație, efort personal sau mobilitate profesională, datele oficiale arată că județul în care te-ai născut influențează semnificativ nivelul veniturilor, accesul la oportunități și riscul de sărăcie. Statisticile Institutului Național de Statistică confirmă existența unor discrepanțe persistente între regiuni, care se transmit din generație în generație.
Deși România este un stat unitar, diferențele economice teritoriale sunt profunde și stabile în timp. Harta veniturilor seamănă tot mai mult cu o hartă a destinelor economice.
România cu mai multe viteze economice
Datele INS privind câștigul salarial mediu net pe județe indică o concentrare clară a veniturilor mari în câteva centre urbane și economice. Bucureștiul se află constant pe primul loc, cu venituri semnificativ peste media națională. În jurul Capitalei gravitează județul Ilfov, beneficiind de efectul de proximitate, urmat de județe cu poli economici puternici precum Cluj, Timiș, Brașov sau Sibiu.
La polul opus se află județe din sudul și estul țării, precum Vaslui, Botoșani, Teleorman, Giurgiu sau Mehedinți, unde câștigurile medii sunt cu mult sub media națională. Diferența dintre un județ din top și unul din coada clasamentului ajunge, în unele cazuri, la peste 50%.
Aceste diferențe nu sunt conjuncturale. Ele se repetă an de an, indiferent de ciclurile economice, ceea ce indică o structură profund inegală a dezvoltării teritoriale.
Județul de naștere și șansele pe piața muncii
INS arată că județele cu venituri ridicate sunt și cele care concentrează locurile de muncă bine plătite, investițiile străine și sectoarele cu valoare adăugată mare. IT-ul, industria auto, serviciile financiare și centrele de cercetare sunt concentrate geografic în câteva zone.
Pentru persoanele născute în județe slab dezvoltate, accesul la aceste piețe presupune migrație internă sau externă. Datele statistice privind mobilitatea populației arată că județele cu venituri mici sunt, în același timp, mari furnizoare de forță de muncă pentru alte regiuni sau pentru diaspora.
Astfel, locul nașterii influențează nu doar nivelul de venit, ci și probabilitatea de a părăsi județul natal pentru a obține un trai decent.
Educația, puntea care nu egalează complet șansele
Educația este adesea invocată ca mecanism de compensare a inegalităților regionale. Totuși, datele INS indică faptul că și accesul la educație de calitate este corelat cu zona de origine. Județele cu venituri mari au o densitate mai ridicată de universități, licee performante și infrastructură educațională modernă.
În județele sărace, rata abandonului școlar este mai mare, iar accesul la învățământ superior este mai redus. Chiar și atunci când tinerii reușesc să obțină diplome universitare, mulți dintre ei nu se mai întorc în județele de origine, perpetuând dezechilibrul regional.
Astfel, educația atenuează parțial efectul locului nașterii, dar nu îl anulează.
Educația din România. Sursa foto: jcomp/Freepik.com
Veniturile mici și riscul de sărăcie regională
Corelația dintre județul de origine și nivelul de venit se reflectă direct în indicatorii de sărăcie. INS arată că ratele cele mai ridicate ale populației expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială se regăsesc în aceleași județe cu venituri scăzute.
În aceste zone, veniturile mici sunt dublate de acces limitat la servicii publice, infrastructură deficitară și oportunități economice reduse. Locul nașterii devine astfel un factor de vulnerabilitate economică, nu doar un element biografic.
Mobilitatea internă, soluție individuală, nu structurală
Migrația internă a devenit principala strategie prin care românii încearcă să depășească dezavantajele economice ale județului de origine. Bucureștiul, Clujul și Timișoara atrag constant populație din județele mai sărace.
INS arată însă că această mobilitate nu rezolvă problema de fond. Ea mută forța de muncă, dar nu reduce discrepanțele teritoriale. Județele de origine pierd populație activă, iar cele dezvoltate se confruntă cu presiuni pe infrastructură, locuințe și servicii publice.
Un destin economic care începe la naștere
Analiza datelor INS indică o concluzie incomodă. În România, locul nașterii influențează semnificativ șansele economice pe termen lung. Deși există excepții individuale, la nivel statistic, județul de origine rămâne un predictor important al nivelului de venit, al stabilității profesionale și al riscului de sărăcie.
Destinul economic nu este complet determinat la naștere, dar pornește de acolo cu avantaje sau dezavantaje clare. Fără politici publice coerente de reducere a decalajelor regionale, această realitate riscă să se adâncească.
