Carol al II-lea s-a născut la Bucureşti, pe 15 octombrie 1893. Era primul copil al viitorului rege Ferdinand I şi al viitoarei regine Maria și toată lumea știa că va ajunge pe rege, mai devreme sau mai târziu.
Deși bunicul său, regele Carol I, a dat ordine să fie ținut din scurt, Carol dădea semne din fragedă pruncie că îi va călca pe urme mamei sale. Era plin de energie, inteligent, dar, mai ales, de o mare senzualiate. Spre deosebire de mama sa, nu va ajunge, însă, niciodată să-și învingă patima.

Inițiat în arta amorului de o actriță de moravuri ușoare

În ciuda severității sale, regele Carol I pare să se fi ocupat de viața sexuală a tânărului prinț. Potrivit celor scrise de Constantin Argetoianu în memoriile sale, când prințul a împlinit 16 ani, Carol I a apelat la directorul Teatrului Naţional, Alexandru Davila.
„Prinţului i s-a prezentat o femeie de moravuri uşoare şi după ce au petrecut noaptea împreuna aceasta ar fi exclamat: M-a omorât, nene Alecule, …de 14 ori”.

Biata actriță, care cunoscuse o mulțime de bărbați la viața ei, avea tot dreptul să se plângă. Virilitatea extraordinară a tânărului prinț era provocată de o boală a sângelui numită priapism. Carol se afla aproape permanent într-o erecţie dureroasă, însoţită de mâncărimi insuportabile. Scăpa de chin doar dacă dorinţa sexuală îi era satisfăcută.

Scandal la Curtea Imperială de la Sankt Petersburg

Potrivit presei britanice, în 1914, regina Maria, descendentă a familiei imperiale ruse pe linie maternă, a convenit cu Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei să-l însoare pe Carol cu fiica acestuia, Marea Ducesă Olga.
Olga nu era, însă, prea frumoasă, iar Carol, îndată ce a sosit la Sankt Petersburg, a pus ochii pe sora mai mică a Olgăi, Tatiana. Cea din urmă era mai tânără și mult mai drăguță, chiar strălucitoare. Țarul nu a fost deloc încântat, iar comportamentul prințului i-a provocat o remarcă deloc măgulitoare despre români: „Oh, România. Acesta nu e un stat, nici o națiune, e o profesie!”

De altfel, Carol era deja îndrăgostit înainte de a ajunge la Sankt Petersburg. În țară făcuse deja alte cuceriri. E vorba, în primul rând, de Ella Filiti, bună prietenă cu sora sa Elisabeta. Carol îi făcuse mari promisiuni: „aş avea puterea să-mi părăsesc familia, ne-am putea căsători şi tu ai putea deveni regina mea” scrie Paul Lambrino în cartea sa „Carol al-II-lea”.

Idila dintre Carol și Ella Filiti se încheie rapid. Când Palatul află de relația lor, Ella e trimisă în exil. Carol se consolează repede. La un bal din 1913, cunoaște o altă tânără seducătoare- Ioana Lambrino ( cunoscută și ca Zizi, Zucky sau Baby), o tânără de familie bună (tatăl ei era general în armata română), dar cu care Constituția României nu îi îngăduia să se căsătorească.

O căsătorie în secret

Totuși, în septembrie 1918, Carol dispare de la regimentul de vânători de munte. trece în Ucraina, se pune sub protecția unor ofițeri austrieci și ajunge la Odessa, unde se căsătorește în secret cu Zizi Lambrono.
Scandalul e imens. Familia regală este disperată. Carol e adus la Iaşi, iar căsnicia este anulată. Relația continuă totuși și cei doi au un fiu, pe Mircea Gregor Carol Lambrino.

Carol nu vrea să se despartă de Zizi. Ameninţă cu sinuciderea, se împuşcă în picior şi trimite scrisori de abdicare, publicate chiar și de presa de la Paris.

Silviu Leonescu, fiul secret al lui Carol al II-lea

Disperată, familia regală apelează la poliția secretă, care o readuce în scenă pe Maria Martini. Pe când era încă la liceu, această tânără avusese o relație cu prințul Carol în 1916 și îi dăruise chiar și o fetiță, care fusese plasată într-un orfelinat. În timpul scandalului legat de Zizi, lui Carol i se organizează o întâlnire „accidentală” cu Maria Martini. Iar tânărul prinț nu ratează ocazia. Relația durează trei ani, până când femeia rămâne însărcinată. Poliția secretă e din nou la datorie. Femeii i se găsește rapid un soț, un bărbat care se află în închisoare pentru că falsificase cecuri. Cei doi se căsătoresc în secret, iar femeia primește o sumă colosală în schimbul tăcerii. Poliția îi confiscă scrisorile de la prinț și jurnalul. Soțul e cel care face certificat de naștere noului-născut dându-i prenumele Silviu și numele său- Leonescu. Despre acest fiu se crede că ar fi murit curând după naștere punând astfel capăt unei povești extrem de stingheritoare.

Căsătoria cu prințesa Elena

Ca să pună capăt scandalurilor nesfârșite, Regele Ferdinand și regina Maria îl trimit pe Carol într-o călătorie în jurul lumii. Pe 20 februarie 1920, prințul Carol, pleacă din portul Constanța pe traseul Constantinopol, Atena, Alexandria, Canalul de Suez, Colombo, Bombay, Calcutta, Rangoon, Hong Kong, Shanghai, Kyoto, Hawaii, San Francisco, Chicago, New York, Londra, Paris. La sfârșitul călătoriei, Carol o întâlnește pe Elena a Greciei la Lucerna. Lui Carol prințesa îi place. Le scrie despre logodna atât lui Zizi Lambrino, cât și uneia dintre ultimele sale iubite pasagere- actrița Mirela Marcovici. Aceasta din urmă îl acuză că, de fapt, se însoară din plictiseală.

Căsătoria are loc la Atena pe 10 martie 192. Două luni mai târziu, cuplul se vine în România și, în cele din urmă, se stabilește la București. Pe 25 octombrie 1921 se naște prințul Mihai. Căsătoria e, însă, compromisă. Tot Constantin Argetoianu ne spune motivul. „Prinţul Carol era un fenomen al naturii care a traumatizat-o profund pe soţia sa, prinţesa Elena…când o prindea îi ridica fusta-n cap şi-o supunea zi şi noapte în pat sau la repezeală pe un colţ de canapea, îndatoririlor conjugale”.

Mai era, însă, o cauză. Aventura prințului cu faimoasa Elena Lupescu. Fiica lui Nicolas Grünberg, un farmacist evreu, care s-a botezat creștin-ortodox și a luat numele de Nicolae Lupescu, Elena Lupescu era soția ofițerului de armată Ion Tâmpeanu. Principele o întâlnea în timpul absențelor principesei Elena din țară. Unele voci spun că însăși principesa Elena, disperată să scape de insistențe, ar fi fost cea care și-ar fi împins soțul de multe ori în brațele amantei roșcate.

Oricare ar fi adevărul, cert este că, după nașterea grea, medicii i-au recomandat Prințesei Elena să nu mai aibă relații sexuale timp de doi ani și i-au interzis a doua sarcină. Drept urmare, prințesa a plecat în Grecia, la familia sa, pentru a-și reveni.

Marea pasiune pentru Elena Lupescu

Carol s-a consolat rapid prin bordelurile din Capitalei. Era deseori văzut în cartierul Crucea de Piatră. Armand Călinescu, un apropiat al lui Carol al II-lea spune răspicat: „regele culegea femei de pe stradă …şi că ieşea tot mai frecvent noaptea pe cheiul Dâmboviţei şi lua femei de cea mai joasă speţă”. Cele mai mari satisfacții i le oferea, însă, Elena Lupescu, o femeie versată în arta amorului, care avusese o mulțime de aventuri cu ofițerii români.

Dependența de Elena e atât de mare, încât în 1925, Carol renunță la poziția sa de prinț moștenitor prin scrisori trimise de la Veneția și Milano. De data aceasta, Ferdinand acceptă, contând pe faptul că nepotul Mihai îi poate urma la tron.
Carol pleacă la Paris cu Elena, unde cei doi duc, timp de patru ani, o viaţă în văzul lumii. Prinșul nu renunță, însă, la gândul de a se întoarce și a-și detrona fiul minor. E, de altfel, expulzat din Marea Britanie, fiind prins că tipărea manifeste care chemau la o lovitură de stat.
În cele din urmă, inevitabilul se produce. În 1930, Carol revine în ţară, dă lovitura de stat şi devine Rege. În timp ce amanta îşi face loc la cârma statului, regina Elena se retrage.

În cei 10 ani cât e rege, Carol se încpnjoară de o mână de profitori, în fruntea căreia se află Elena Lupescu. Camarila regală vânează toate afacerile profitabile. Din ea fac parte Nicolae Malaxa, Max Auschnitt – industriași, Aristide Blank – bancher, Mihail Manoilescu, Richard Franasovici- politicieni, Gabriel Marinesu – prefectul poliției, Puiu Dumitrescu- secretar particular și mulți alții.

Totul se prăbușește în 1940, când România e forțată să acceăte pierderi teritoriale cumplite. Carol și Elena Lupescu fug din ţară urmăriți de gloanțele Mișcării Legionare. Cei doi se căsătoresc abia în 1947, în Brazilia. Se stabilesc apoi în Portugalia, până la moartea lui Carol, în 1953. La o săptămână de la moartea sa, Zizi Lambrino moare și ea Franţa. Elena Lupescu mai trăiește 24 de ani din averea moştenită, după procesul greu purtat împotriva Mircea, fiul lui Zizi Cantacuzino și al lui Carol al II-lea.