Care e viziunea lui Trump față de România. De ce țara noastră rămâne la periferia relațiilor dezvoltate de Washington

Donald Trump. Sursă foto: X.com

La mai bine de un an de la schimbările politice care au zguduit România, relația cu Statele Unite continuă să fie marcată de ambiguități, blocaje și mesaje contradictorii.

Într-o intervenție televizată care a atras atenția prin duritatea afirmațiilor, profesorul Lucian Orășel, fost consilier direct al Donald Trump în primul său mandat, a vorbit despre percepția președintelui american asupra României, despre felul în care funcționează presa din SUA și despre motivele pentru care administrația de la București întâmpină dificultăți în relația cu Washingtonul.

Declarațiile sale ating teme sensibile: de la moștenirea comunismului și rolul Uniunii Europene, până la nerecunoașterea alegerilor și izolarea diplomatică a României.

Cum era evaluată România în Biroul Oval și ce îl interesa pe Donald Trump

Profesorul Lucian Orășel a afirmat că Donald Trump manifesta un interes constant pentru informațiile legate de România și că aborda subiectul cu o prudență accentuată. Potrivit acestuia, Trump nu lua nimic de bun fără verificări suplimentare.

„Prima întrebare a lui când mă vedea era: Din toate documentele pe care mi le-ați trimis, câte sunt adevărate?”, a relatat Orășel.

Această atitudine, spune fostul consilier, reflecta modul de lucru al președintelui american, care era preocupat de autenticitatea informațiilor primite din exterior, mai ales din statele est-europene.

În ceea ce privește percepția generală asupra României, Orășel a subliniat că Trump făcea o distincție clară între stat, regim politic și populație.

„Trump are o părere foarte bună despre România. Nu despre regim, nu neapărat despre români, ci despre România”, a declarat profesorul.

Regimul comunist din România, perceput ca cel mai dur din blocul estic

Unul dintre cele mai sensibile puncte ale intervenției a fost referirea la trecutul comunist al României. Lucian Orășel a susținut că Donald Trump considera regimul comunist românesc drept cel mai represiv din întregul bloc estic.

„Trump consideră, și din ce i-am spus eu, și din documentație, că în România a fost cel mai terorist regim de dictatură din toate țările comuniste, inclusiv Uniunea Sovietică.”

Această percepție, spune Orășel, influențează modul în care administrația americană privește și astăzi România, mai ales în contextul discuțiilor despre democrație, reforme și apartenența la alianțe occidentale.

De ce România nu este prezentă la masa marilor negocieri

Fostul consilier al lui Trump a oferit o explicație tranșantă pentru absența României din marile negocieri internaționale. În opinia sa, problema nu este una de poziționare strategică, ci de degradare internă.

„Pentru ca România unde se află și-a pierdut demnitatea si dragostea de țară. Pentru că una dintre cerințele Americii și a ONU este să se introducă în școli istoria comunismului, ca să fie cunoscută.”

Orășel a comparat situația României cu procesul de denazificare aplicat în Europa după Al Doilea Război Mondial și a susținut că Donald Trump ar fi cerut un proces similar de decomunizare.

„Trump cere acum să se facă decomunizarea țărilor care greșit au fost admise în NATO, unde comuniștii au rămas la putere.”

În acest context, profesorul a legat și poziția Rusiei față de extinderea NATO, evocând argumentele atribuite președintelui Vladimir Putin în dialogul cu Washingtonul.

Relația dintre Rusia, NATO și Uniunea Europeană, văzută prin prisma lui Trump

Lucian Orășel a susținut că, în viziunea lui Trump, extinderea NATO și consolidarea Uniunii Europene au contribuit la tensionarea relațiilor cu Rusia.

„Putin pretinde în discuția cu Washington că dacă americanii și-ar fi ținut cuvântul în înțelegerea cu rușii să nu introducă în NATO tratatul de la Varșovia, el nu ar fi atacat Ucraina.”

Totodată, Orășel a afirmat că Trump ar fi perceput Uniunea Europeană drept un actor mai ostil Moscovei decât Statele Unite.

„Și dacă nu ar fi apărut Uniununea Europeana, care a devenit mai dușman decât America împotriva Rusiei, nu ar fi făcut acest lucru.”

Aceste afirmații conturează o imagine a unei lumi multipolare, în care alianțele tradiționale sunt reevaluate, iar România se află într-o zonă de incertitudine strategică.

Episodul CNN și modul în care funcționează presa americană

Un alt subiect abordat de profesorul Orășel a fost modul în care presa americană reflectă evenimentele legate de România. El a comentat un episod în care CNN ar fi titrat că ministrul român de Externe „l-a plesnit pe Trump” prin declarații diplomatice.

Reacția lui Orășel a fost extrem de dură.

„CNN, care în America se cheamă Communist News Network, este înființat de Partidul Comunist American. Nu a mai luat parte la alegeri înainte de anii ’80, s-a transformat denumirea în Partidul Democratic Socialist.”

El a susținut că acest tip de titluri nu reflectă realitatea de la Casa Albă și că Trump își lua informațiile din alte surse media.

„Trump își ia știrile de la cea mai mare și importantă televiziune a Americii, care are oameni care se uită la ea cât tot restul televiziunilor la un loc.”

În opinia sa, este posibil ca episodul diplomatic invocat de CNN nici să nu fi ajuns pe masa președintelui american.

„Episodul ministrului de Externe este treaba noastra, nici nu stiu dacă se știe la Casa Albă.”

Trump și Uniunea Europeană, o relație tensionată, dar nu ostilă europenilor

Profesorul a făcut o distincție clară între poziția lui Trump față de Uniunea Europeană și atitudinea sa față de cetățenii europeni.

„Trump are o aversiune pentru Uniune, nu pentru europeni.”

El a susținut că Trump considera că Statele Unite au intervenit deja de două ori decisiv pentru salvarea Europei în secolul XX și că nu mai sunt dispuse să susțină un proiect perceput drept socialist.

„Nu pot să mai vin în Europa și să o mai ajut pentru ca noi în America am luptat două razboaie și am salvat, noi am distrus comunismul și Uniunea Sovietică, nu pot sa ma intorc in Europa, să ajut la construirea socialismului de către Uniunea Europeană.”

De ce nu ar fi fost recunoscute alegerile din România

Una dintre cele mai grave afirmații făcute de Lucian Orășel se referă la nerecunoașterea alegerilor din România de către Statele Unite.

„Statele Unite nu au recunoscut alegerile din 18 mai si guvernul instalat nici la ora actuală. Oficial.”

Potrivit acestuia, această nerecunoaștere ar explica și lipsa unor contacte la nivel înalt, inclusiv imposibilitatea unei vizite la Casa Albă pentru liderii de la București.

Percepția lui Trump despre clasa politică românească

În final, profesorul Orășel a descris modul în care Donald Trump ar fi evaluat clasa politică din România, folosind o metaforă dură.

„Nu numai că nu recunoaște, zice că în România nu există oameni care ar putea sa mai introducă democrația deoarece după atâția ani și ani de zile, toți oamenii care candideaza au fost într-un fel atinși de acest microb pe care unii parțial l-au însușit.”

Potrivit acestei perspective, problema României nu ar fi lipsa de lideri, ci incapacitatea sistemului de a produce o ruptură reală față de trecut.