Zeci de muzee sunt în pericol să-și piardă clădirile în care funcționează, în urma retrocedărilor. „Evenimentul zilei” declanșează o campanie de prezentare a cazurilor și de căutare a soluțiilor împreună cu decidenții.

În ultima vreme în România pare că se duce o luptă asiduă pentru nimicirea instituției numită Muzeu. Unul dintre cele mai bune argumente în susținerea acestei teorii este ceea ce s-a petrecut cu Muzeul Național al Literaturii Române, care a fost mutat din Bulevardul Dacia, tocmai la Casa Presei. Nu distanța față de Centru este problema, ci faptul că muzeul a fost scos dintr-un spațiu ideal pentru expunerea manuscriselor atât de prețioase, și în care putea primi grupuri mari de vizitatori, pentru a fi „cazat” într-un spațiu neprietenos și care nu permite vizite din partea publicului.

Prea puțini vizitatori

Pe lângă faptul că, dacă nu cunoști bine traseul spre Casa Presei, unde au fost adăpostite prețioasele manuscrise, riști să te rătăcești, împiedicându- te de lucrări la fiecare pas, te mai și învârtești o zi întreagă în jurul clădirii, fără să dai de muzeu. Noi am stat la o coadă de peste 60 de persoane ca să putem intra, pentru că există doar o singură intrare, cu un singur lift, care nu poate duce mai mult de patru persoane în același timp. Ne-am gândit că are ceva afluență de vizitatori muzeul și chiar ne miram că, în ciuda faptului că acesta se află „la capătul lumii”, există profesori care vin cu elevii aici. Dar cei din fața noastră nu erau vizitatori, ci studenți la cursurile de Istorie a teatrului, care se fac în incintă. Am ajuns la etajul I și am înțeles de ce muzeul nu-și permite vizitatori. Cele câteva camere și holul deloc lung nu lasă loc de expunere nici măcar pentru o colecție, darmite pentru tot ceea ce muzeul are în patrimoniul său.

Retrocedat

De la directorul Ioan Cristescu am aflat că „nu există manuscrise valoroase sau mai puțin valoroase. Toate sunt astfel, indiferent că aparțin secolului al XVII-lea, al XVIII-lea sau secolului XX, pentru că ele reprezintă, până la urmă, niște creații și creația, dacă este originală, nu poate avea altă valorificare decât a timpului”. Acesta ne-a mărturisit că în spațiul pe care îl are acum muzeul, manuscrisele sunt în siguranță, într-o stare de conservare și în condiții bune, dar că din păcate nu poate fi deschis publicului. „Nu putem să avem vizitatori care să beneficieze de aceste valori pe care le avem. Asta pentru că după cum știți am fost obligați să mutăm muzeul de unde era, din cauza retrocedărilor. Este o problemă națională. La ora actuală, din câte știu, numai în București, sunt vreo 26 de muzee în această situație și, apropo de întrebarea campaniei ziarului dumneavoastră, «Cultura, încotro? », cred că mai curând putem pune întrebarea «Identitatea națională, încotro? » Noi avem o mare problemă de identitate națională și chiar a devenit o problemă de securitate națională. Nu cred că există popoare care să nu aibă inoculată în ADN dorința de a-și păstra trecutul, nici măcar triburile din Africa. Noi renunțăm extrem de ușor la trecutul nostru și, peste ani, vom deveni un popor al nimănui”, afirmă cu tristețe directorul muzeului.

În toate țările civilizate, cultura este un factor de progres economic. „Cultura produce bani, nu înghite bani. La noi este un factor de regres pentru că nu avem grijă de ea”, afirmă directorul Ioan Cristescu, care nu se consideră un manager cultural, ci un tip care conduce o instituție într-o perioadă de război. Dorința sa cea mai fierbinte este ca muzeul să aibă o clădire reprezentativă pentru ceea ce înseamnă această instituție fundamentală. Dar cel mai mult, directorul Ioan Cristescu își dorește ca Muzeul Național al Literaturii Române „să însemne ceva fără de care nu se poate”. EVZ va reveni asupra subiectului.

Zeci de muzee, prinse în malaxorul retrocedărilor

În ultimii ani, multe muzee și case memoriale din țară au fost afectate de retrocedarea clădirilor în care funcționau. Anul acesta, cu ocazia evenimentului „Noaptea muzeelor”, la 16 mai, va fi un protest la nivel național. Muzeograful Dragoș Neamu (foto), director executiv al Rețelei Naționale a Muzeelor din România și coordonatorul Nopții muzeelor, ne-a vorbit despre acest dezastru cultural.

FOTO: Muzeograful Dragoș Neamu

„Protestul Rețelei Naționale a Muzeelor din România a început încă din luna ianuarie 2015. Se face un studiu național și o anchetă cu privire la retrocedarea patrimoniului muzeal, al sediilor de muzee și a colecțiilor muzeale. Protestul va continua la Noaptea Muzeelor. Vom lansa o recomandare către toate muzele din țară de a se solidariza mai ales cu cele puternic afectate de acest fenomen dramatic. Muzeele sunt rugate să acopere simbolic cu o pânză neagră una dintre cele mai importante lucrări sau cel mai important artefact aflat în colecția muzeului, cu o explicație - mesaj direct legat de problema retrocedărilor. Concluziile studiului și soluțiile le vom prezenta și negocia cu clasa politică și cu comisiile de cultură ale Parlamentului”.