Social
Exclusiv
Burnout-ul, sindromul care macină în tăcere. Angajații din anumite domenii sunt cei mai expuși. Explicația psihiatrului
Burnout. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
După moartea doctoriței Ștefania Szabo, în spațiul public s-a discutat intens despre burnout. Mai mult, numeroși români au cerut ca epuizarea profesională să fie recunoscută și reglementată prin lege. Medicul psihiatru Mădălina Sîrbu a explicat, exclusiv pentru EVZ, care sunt primele simptome ale sindromului epuizării profesionale. De asemenea, specialistul a detaliat din ce domenii vin angajații care se confruntă mai des cu o astfel de problemă.
Primele simptome de burnout
Potrivit medicului, burnout-ul se instalează treptat și se manifestă prin semne emoționale, fizice, cognitive și comportamentale.
Simptomele emoționale ale burnout-ului includ anxietatea, care este cel mai frecvent semn și se manifestă prin stări de teamă, frică sau tensiune interioară încă de la început. De asemenea, apar stări de tristețe și lipsa motivației pentru activitățile care altădată aduceau satisfacție, oboseală constantă chiar și după odihnă și detașare afectivă față de cei din jur sau față de activități.
„Simptomele fizice sunt influențate de cele emoționale și includ oboseala cronică și senzația că nivelul de energie nu se reface după somn, insomnii sau somn neodihnitor, precum și somatizări multiple, cum ar fi dureri de cap, dureri musculare, parestezii, tulburări gastro-intestinale și tulburări de ritm cardiac”, explică medicul psihiatru.
Burnout. Sursa foto: Freepik
Cofeina și nicotina, doi „aliați”periculoși
Medicul atrage atenția că burnout-ul afectează și funcțiile cognitive, manifestându-se prin scăderea capacității de concentrare, senzația că gândirea se blochează și dificultăți în luarea deciziilor. Din punct de vedere comportamental, persoanele afectate prezintă performanțe profesionale reduse și tind să se retragă din viața socială.
În încercarea de a face față oboselii și de a-și menține productivitatea, unele dintre acestea recurg la consumul excesiv de cafeină, nicotină sau alte substanțe psihoactive cu efect stimulant.
„Din punct de vedere cognitiv, apar scăderea capacității de concentrare, senzația că gândirea se blochează și dificultatea în a lua decizii. Comportamental, o persoană cu burn-out prezintă performanțe profesionale scăzute și tendința de retragere socială. Persoanele care suferă de burn-out pot consuma excesiv cafeină și nicotină, precum și alte substanțe psihoactive cu efect stimulant, încercând astfel să își crească productivitatea sau să combată oboseala”, adaugă specialistul.
Tot mai multe cazuri de burnout. În ce domenii lucrează angajații care se pot confrunta mai des cu epuizarea profesională
Medicul psihiatru Mădălina Sîrbu spune că tot mai mulți angajați din România se confruntă cu această formă de epuizare profesională.
„Privind retrospectiv, s-a observat o creștere a numărului de angajați care prezintă simptome de epuizare și stres la locul de muncă. Organizația Mondială a Sănătății a inclus burnout-ul în Clasificarea Internațională a Bolilor (ICD-11), definindu-l ca fenomen ocupațional care afectează sănătatea”, explică aceasta.
Medicul adaugă că stresul obișnuit trebuie diferențiat de burnout, care apare în urma expunerii prelungite la anumiți factori stresori. Potrivit specialistului, angajații din sănătate, educație și tehnologia informației sunt mai expuși în acest sens.
„Este important să diferențiem stresul obișnuit de burnout, care apare ca urmare a expunerii cronice la factori stresori, pe o perioadă îndelungată. În România, studiile recente arată o creștere a incidenței și prevalenței acestei afecțiuni, mai ales în domeniile sănătate, educație și tehnologia informației. Tot mai mulți pacienți se prezintă la evaluare cu simptome anxioase sau depresive, care ascund, de fapt, o oboseală cronică și epuizare cauzată de suprasolicitarea profesională”, mai arată aceasta.
Prevenție și tratament
Pentru a sta departe de această problemă, specialistul afirmă că angajații trebuie să adopte o serie de obiceiuri sănătoase, care să susțină echilibrul fizic și psihic. Un somn regulat, de șapte sau opt ore pe noapte, este esențial pentru refacerea energiei și menținerea concentrării.
Activitatea fizică zilnică, fie sub formă de exerciții, fie prin plimbări în aer liber, ajută la reducerea tensiunii și a stresului acumulat.
De asemenea, o alimentație echilibrată, bogată în nutrienți esențiali, contribuie la menținerea stării de bine și la protejarea sănătății mentale.
„Pentru prevenirea burn-out-ului se recomandă măsuri de igienă psihică: un program regulat de somn (ideal 7-8 ore pe noapte), activitate fizică sau plimbări zilnice și o alimentație echilibrată”, adaugă medicul.
Tratamentul poate combina medicația și metodele non-farmacologice. Medicamentele, precum antidepresivele sau anxioliticele, sunt recomandate când burnout-ul vine la pachet cu anxietate, insomnie sau depresie care afectează viața de zi cu zi, potrivit specialistului.
„Abordarea include atât tratament farmacologic, cât și non-farmacologic. Tratamentul medicamentos poate include antidepresive și anxiolitice, atunci când burn-out-ul este însoțit de anxietate, insomnie sau depresie care afectează calitatea vieții. Tratamentul non-farmacologic presupune psihoterapie – cel mai frecvent de tip cognitiv-comportamental – care ajută la identificarea gândurilor și comportamentelor disfuncționale și la dezvoltarea unor mecanisme eficiente de adaptare”, explică medicul psihiatru.
Schimbarea domeniului de activitate, un pas important în astfel de situații
În funcție de gravitatea simptomelor, medicii pot recomanda reevaluarea sarcinilor profesionale, reducerea suprasolicitării și stabilirea unei delimitări clare între timpul de muncă și cel personal.
„În cazurile severe, se poate recomanda o perioadă de repaus sau chiar schimbarea mediului profesional, dacă simptomele nu se ameliorează”, adaugă specialistul.
Medicul psihiatru atrage atenția că există tot mai multe cazuri de burnout și în rândul tinerilor.
„Deși este mai frecvent în rândul adulților, tot mai mulți tineri prezintă simptome similare. Cauzele sunt legate de presiunea performanței profesionale sau academice. În ultimii ani s-a observat o creștere îngrijorătoare a cazurilor de burn-out și în rândul copiilor și adolescenților, cauzată de suprasolicitarea școlară”, a încheiat dr. Mădălina Sîrbu.
