Occidentul își IUBEȘTE Călăul. Cum erau să-și ALEAGĂ britanicii un Premier PRO-ISLAMIST după trei ATACURI teroriste
- Radu Pădure
- 12 iunie 2017, 16:03
Trei atacuri în zece săptămâni au zguduit Marea Britanie. După câteva zile, britanicii au votat masiv pentru un apropiat al grupărilor islamice teroriste.
Alegerile generale anticipate din Marea Britanie, de pe 8 iunie, au avut loc la numai câteva zile după atacul terorist islamist de pe London Bridge din 3 iunie, în urma căruia au murit opt persoane iar zeci au fost rănite.
Acesta urma la rândul său altor două atentate, cel de pe Westminster Bridge, din 22 martie (cinci morți) și cel din 22 mai de la Manchester (23 de morți). Trei atacuri realizate de teroriști musulmani în zece săptămâni.
În urma acestei triple băi de sânge recente, ce au votat britanicii? Conservatorii Theresei May au obținut un rezultat dezastruos, pierzând 13 locuri în Parlament, în vreme ce laburiștii au fost marii câștigători, obținând 30 de locuri în plus.
Or, Partidul Laburist este condus de James Corbyn, un simpatizant islamist notoriu, cu legături dovedite în cercurile unor grupări teroriste precum Hamas, Hezbollah și Frăția Musulmană.
Iată ce scria pe 16 septembrie 2015 Le Monde (atenție, ziar cu simpatii nedisimulate de stânga!), după ce Corbyn a preluat șefia Partidului Laburist:
«Domnul Corbyn este de decenii un militant pro-palestinian foarte activ ca parlamentar. Pe de altă parte, el prezidat gruparea „Stop the War” care a organizat marile manifestații împotriva războaielor din Afganistan și Irak. Atacat în iulie (2015 – n.r.) pentru că a folosit cuvântul „prieten” când a primit delegațiile Hamas și Hezbollah cu ocazia unei întâlniri parlamentare, el a răspuns că a fost o expresie „colectivă” și de „limbaj diplomatic”(...)»
«După ce mai întâi a negat, Corbyn a recunoscut că s-a întâlnit la Londra în 2009 cu Dyab Abu Jajah, vechi combatant al Hezbollah și liderul din Belgia al unei mișcări islamiste, Liga Arabă Europeană, care a organizat la Anvers, în 2002, manifestații ale comunității islamice, care s-au transformat apoi în mișcări violente de stradă, după asasinarea unui predicator de origine marocană (...)»
«În luna august, acest militant (Abu Jajah – n.r.) l-a calificat pe Corbyn drept „prieten” pe contul său de Twitter. A afirmat că s-a întâlnit cu dl Corbyn și a colaborat cu el (...)»
«Dl Corbyn a fost de asemenea acuzat de ziarul evreiesc britanic Jewish Chronicle că participat la reuniunile grupării „Deir Yassine Remembered” înființat de negaționistul Paul Eisen... Oficialul laburist a recunoscut că a participat la „două sau trei evenimente acum câțiva ani” (...)»
«În iulie (2015 – n.r.), dl Corbyn a încercat zadarnic să intervină pe lângă banca HSBC, care a închis contul moscheii din Finsbury Park. O anchetă a BBC a stabilit că această decizie a fost luată pentru a se evita atacurile administrației din cauza înscrierii locașului de cult într-un fișier de vigilență bancară într-o rubrică cu titlul „terorism” din cauza activităților sale anterioare lui 2005. Interdicția bancară este legată, potrivit BBC, și de prezența în consiliul de administrație al moscheii a lui Mohammed Sawalah, membru important al Frăției Musulmane, bănuit că ar fi fost un comandant al Hamas în Gaza.
Deși Sawalah ocupă această poziție în consiliul de administrație de la redeschiderea moscheii în 2005, măsura HSBC pare să fi fost consecința deciziei lui David Cameron, în 2014, de a comanda un raport privind legăturile între Frăția Musulmană și terorism (...)»
«În fine, Corbyn a participat efectiv la Londra, pe 12 februarie 2006, la o manifestație împotriva caricaturilor lui Mahomed... Legat de atentatele de la Paris (din ianuarie 2015 – n.r.) laburistul a prezentat în Camera Comunelor o moțiune care nu pomenea deloc de atacul ucigaș împotriva supermarketului evreiesc, ci își exprima simpatia doar față de victimele atentatului de la Charlie Hebdo.»
Acest om a fost la un pas de a ajunge prim-ministrul Marii Britaniii. Propaganda islamisto-stângistă și Corectitudinea Politică, pervertesc în ritm galopant mințile occidentalilor. Este un sindrom pe care românii îl cunosc din mărturiile despre temnițele comuniste: printr-un proces violent de „reeducare”, ajungi să-ți iubești călăul.