Președintele îl nominalizase pe Ludovic Orban, în funcția de premier, dar nu pentru a forma un nou guvern, legitim, ci doar pentru a îndeplini prevederile Constituției, care stabilesc că alegerile anticipate pot fi organizate, abia atunci când în Parlament sunt căzute la vot, cel puțin două guverne.

La momentul nominalizării lui Orban, PSD a depus la CCR, o contestație, verdictul fiind unul favorabil lor. Judecătorii au statuat că un un politician desemnat să formeze un guvern, trebuie să coalizeze în jurul său o majoritate parlamentară și nu să declare contrariul. „Președintele trebuia să aibă în vedere faptul că, în cauză, Guvernul fusese demis cu doar o zi înainte, interval de timp care face improbabilă intervenirea unor elemente de natură să determine ca un vot de neîncredere dat de Parlament să se transforme într-un vot de încredere. Toate aceste aspecte sunt semnificative întrucât, pentru realizarea scopului pentru care a fost instituită această procedură, desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă la bază convingerea Președintelui României că persoana desemnată va putea să coaguleze o majoritate parlamentară în vedere învestiturii Guvernului”, se arată în motivarea CCR.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE

Te-ar putea interesa și: