Sursa: Dreamstime.com Experții Băncii Naționale a României sunt îngrijorați de iminența unei crize financiare. Aceștia susțin că deficitul bugetar ar putea să depășească 6% din PIB până la finalul acestui an, contrazicând ținta premierului Marcel Ciolacu de 4,4%. Specialiștii se tem și de efectele pe care le-ar avea o criză financiară asupra țării noastre.
Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR), susține că deficitul bugetar riscă să depășească 6% din PIB la finalul lui 2023. Această estimare ar reprezenta și un regres față de deficitul de 5,7% din 2022. În primele luni din 2023, deficitul a ajuns la 2,3%, o creștere cu 0,6% față de anterioarele patru luni și de 0,8% față de aceeași perioadă a lui 2022.
Economistul BNR a avertizat că dacă nu se va realiza o reducere fie și la limită a deficitului în raport cu anul anterior, acest lucru va provoca „consternare la Bruxelles și pe piețele financiare” - o situație care ar fi „fără precedent la nivelul UE”.
În urmă cu doi ani, în 2021, Consiliul [UE] a adoptat pe baza procedurii de deficit excesiv o recomandare care îi pune în vedere României „să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2024, cel mai târziu”. Dacă încălcarea regulilor va persista, UE poate bloca fondurile de coeziune și poate impune penalități de până la 0,2% din PIB.
Ne puteți urmări și pe Google News
Specialiștii BNR, îngrijorați de iminența crizei bugetare
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, se teme de impactul pe care o eventuală criză financiară apărută într-una dintre marile economii ale lumii l-ar putea avea asupra unei țări cu un deficit public atât de ridicat.
„Nu știm când și nu știm exact ce o va declanșa, dar o criză financiară va veni în mod cert în vreuna din economiile mari ale lumii. Este imposibil în epoca modernă ca această criză să nu lovească și România. Așa s-a întâmplat în 1991, în 1997 și în 2008 și așa se va întâmpla și data viitoare. Acele drumuri parcurse spre acele crize ar fi trebuit să ne învețe că impactul asupra economiei noastre a fost cu atât mai mare cu cât mai mari au fost dezechilibrele noastre interne și externe.De fiecare dată, economia noastră a fost prinsă pe picior greșit, însemnând că în perioadele care au precedat crizele, dezechilibrele macroeconomice fuseseră amplificate de politici greșite”, spune Lucian Croitoru.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, în 2022 deficitul bugetar ajunsese la 5,68%, comparativ cu 6,72% în 2021, din cauza pandemiei, și cu 9,61% în 2020.
România este singura țară din UE care face obiectul procedurii de deficit excesiv. În același timp, ne confruntăm și cu vulnerabilități macroeconomice derivate din deficitul extern apreciabil și persistent, a observat Comisia în raportul ei de țară din 2023.
Reforma pensiilor speciale a fost amânată, iar salariile și pensiile au cel mai puternic impact asupra bugetului public.
Ambii economiști ai BNR și-au publicat opiniile într-o analiză postată pe OpiniiBNR.ro, o platformă pe care experții BNR discută tendințe macroeconomice.
Recomandările noastre
