Poate că nimeni nu s-a gândit la asta până acum, dar este o posibilitate foarte mare ca în această situație să se găsească cele mai multe blocuri din Capitală.

În Capitală domină problema frigului, a termoficării și a apei calde. După o analiză mai amănunțită asupra lucrărilor de reabilitare la care sunt supuse majoritatea blocurilor din Capitală, Aociația Energia Inteligentă a emis un studiu în care se pronunță asupra problemei.

Asociația susține că o reabilitare termică, făcută ca la carte, ar putea reduce facturile cu până la 40%, doar că proiectanții acestor clădiri, cât și instituțiile care le ofere avizele necesare pentru construire, nu sunt interesați de aceste aspecte, așadar nu se pune accent pe calitatea lucrărilor.

„Izolarea corespunzătoare a locuinței determină reduceri ale costurilor anuale cu energia de până la 40% şi asigurarea unor condiţii de igienico-sanitare optime desfăşurării vieţii în interiorul acestei locuinţe.

Alături de economia realizată, reducerea emisiilor de CO2 este considerabilă, contribuindu-se astfel la protejarea mediului înconjurător şi cel mai important este că această investiţie în eficienţă energetică stopează "aruncarea banilor pe fereastră", se recuperează costurile în 4,31 ani şi ulterior vor produce "venituri" pentru proprietarul casei”, au arătat reprezentanţii asociaţiei.

Conform calculelor și analizelor derulate de Asociația Energia Inteligentă cea mai mare parte din căldură se pierde prin subsolul neîncălzit al blocurilor. Acest lucru se datorează suprafeței foarte mari care este lăsată complet neizolată.

La asta se mai adaugă și modul de construcție: subsolul este îngropat doar în partea nordică, partea vestică şi estică fiind doar parţial îngropată, iar partea sudică complet în contact cu aerul.

Pe unde se mai pierde căldură?

Alte 25 de procente se pierd prin pereții exteriori, iar 21% prin ferestre.

„Putem concluziona: suprafeţele vitrate sunt importante 'consumatoare' de energie, pierderile prin aceste tipuri de elemente crescând mult cu suprafaţa; grinda neizolată de asemenea este un important 'consumator' de energie, chiar dacă suprafaţa acesteia este mică.

Se poate aprecia ca la realizarea acestei case (cea pentru care s0a realizat studiul n.r.) nu s-au respectat normele de proiectare termotehnică, suprafeţe importante nefiind izolate, cu consecinţe importante asupra pierderii de energie.

Plecând de la costul mediu al gazelor naturale şi energie electrică s-a determinat comparativ casa studiată şi casele de referinţă (teoretic optimă igienico sanitară, optima termoenergetica şi cea cu consum normat)”, au arătat autorii studiului, conform Agerpres.