Biografia neromanțată a unui corespondent de presă la Moscova ajuns consilier prezidențial pentru securitate națională: George Scutaru

Biografia neromanțată a unui corespondent de presă la Moscova ajuns consilier prezidențial pentru securitate națională: George Scutaru

Așa cum Năstase nu credea în arestările de vineri seara, nici eu nu cred în demisia de vineri dimineața a lui George Scutaru. Dacă citesc atent comunicatul Administrației Prezidențiale, înțeleg că George Scutaru a cam fost demis, imediat după decretul de eliberare a sa din funcție, fiind semnat decretul de numire în funcție a noului consilier pe probleme de securitate națională, generalul Ioan Oprișor.

Ambele anunțuri își fac loc în același comunicat. Explicația oficială a demisiei ”din motive personale” e străvezie. Ca și în cazul George Maior, demisionarul nu dă nicio explicație. Eliberarea din funcție e anunțată sec, pe site-ul Președinției. Totuși, spre deosebire de directorul SRI, care era dispus să plece după finalizarea mandatului președintelui care l-a numit, consilierul prezidențial al noului șef de stat era în plină ascensiune, el fiind cotat cu șansele cele mai mari în a prelua conducerea SIE. Ceva nu se leagă.

George Scutaru a fost numit consilier prezidențial chiar în prima zi a mandatului lui Iohannis, în 22 decembrie 2014. Era considerat ca fiind omul de mare încredere al președintelui și se presupunea că va fi omul cheie în stabilirea viitoarei strategii de apărare a României. Era membru CSAT, în calitate de consilier prezidenţial pentru securitate naţională. Stătea vizavi de premierul României, unul în dreapta președintelui, celălalt în stânga, practic, erau egali în raport cu Iohannis. La ședința din 3 martie, un punct pe ordinea de zi a CSAT l-a reprezentat analiza și aprobarea raportului de activitate a Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO. George Scutaru este specializat în acest domeniu, în anul 2011 urmând un curs pentru oficiali civili şi militari pe probleme de securitate cibernetică (SES2/2011),  la Centrul European pentru Studii de Securitate “George C. Marshall”, Garmish – Partenkirchen, Germania.

Directorul FBI a venit la București tocmai când George Scutaru se pregătea să preia SIE

Ne puteți urmări și pe Google News

În aceeași zi de 3 martie, la București, a sosit directorul FBI James  Camey. În declarațiile oficiale pe care le-a făcut, șeful FBI a încadrat combaterea criminalității cibernetice ca fiind o prioritate de top. Înaintea ședinței CSAT, James Camey a avut întâlniri fulger cu președintele și premierul României, precum și cu noul director SRI. George Scutaru era vehiculat ca viitor președinte al SIE.

Cu totul neașteptat, la mijlocul zilei de 6 martie, Administrația Prezidențială comunică oficial eliberarea din funcție a consilierului prezidențial pentru securitate națională George Scutaru. Toată presa preia știrea, preconizând că acesta se pregătește pentru preluarea Serviciului de Informații Externe. Se fac biografii, descrieri ale traseului său politic, caracterizări, majoritatea pozitive. După amiază, purtătorul de cuvânt al Președinției face o precizare: ”George Scutaru a demisionat din motive personale”. În termeni diplomatici, s-a infirmat practic traseul presupus de jurnaliști, de a-l urma în funcție pe Teodor Meleșcanu la șefia SIE. Precizarea e importantă, cu atât mai mult cu cât, în PSD, deja se exprimau regrete cu privire la votul acordat directorului SRI propus intempestiv de către Klaus Iohannis și care a obținut doar 15 voturi împotrivă din 513 valide.

Legătura dintre Meleșcanu și Scutaru trece prin Moscova

Fostul director al SIE, Teodor Meleșcanu, îi e deosebit de familiar celui despre care se zvonea că va fi viitorul director al SIE, George Scutaru. Fost jurnalist de politică internă la Mediafax, Scutaru devine, în 1995, corespondent al PRO TV la Moscova, spre mirarea multora dintre jurnaliștii acelei epoci. După un ”stagiu” de trei ani în Rusia, George Scutaru revine brusc în țară, direct în funcția de consilier de imagine al lui Teodor Meleșcanu, pe atunci președinte al Alianței pentru România. Această formațiune politică a fost creată, în 1997, de fostul ministru de externe în guvernul Văcăroiu, prin ruperea unei aripi din PDSR. A obținut o cotă surprinzătoare de 10 la sută la primele alegeri la care a participat: localele din iunie 2000. Apoi a scăzut, la fel de surprinzător, într-un interval foarte scurt de timp, la alegerile generale din toamna aceluiași an, ApR obținând doar patru procente, iar Meleșcanu numai 1,8 la sută din voturile pentru președintele României ce aspira să devină. ApR fuzionează, în 2002, cu PNL. Așa a devenit George Scutaru liberal. Ba chiar unul de frunte, primind direct funcția de președinte al Biroului Politic al PNL Buzău. De atunci, a tot urcat în ierarhia politică, sărind etape mari, până la poziția de-a stânga președintelui României în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Pregătirea profesională a lui George Scutaru în domeniul securității naționale începe în 2006, când absolvă Colegiul Național de Apărare. Nimic deosebit, cam toți tinerii oameni politici urmând cursurile acestui colegiu. De aici încolo însă, lucrurile devin cu adevărat interesante:

    2010 – absolvă Colegiul Naţional de Informaţii. Acesta este un curs postuniversitar din cadrul Academiei Naționale de Informații, care pregătește ofițeri pentru SRI. Cursul durează 45 de zile și este dedicat celor ce doresc să dobândească cunoştinţe generale în domeniul activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, ”persoanelor interesate” din instituţii, autorităţi publice şi organizaţii neguvernamentale. Cursul promite formarea abilităţilor de gestionare a problematicii de securitate naţională.

    2010 – absolvă Colegiul NATO de la Roma – Cursul pentru generali, ofiţeri de rang înalt şi ambasadori. Iată că în același an cu absolvirea cursului CNI, George Scutaru ajunge la Colegiul NATO pentru generali, ofiței de rang înalt și ambasadori. În 2010, Scutaru era deputat, nicidecum ofițer de rang înalt sau ambasador. Era însă vicepreședinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților și membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară NATO, precum și membru fondator al Grupului “ProAmerica” al Parlamentului României.

    2011 – devine preşedinte de onoare al Ligii Militarilor Profesionişti. Deși, în mod oficial, el nu este un militar profesionist, poate fi justificată această funcție prin faptul că era și vicepreședinte al Comisiei de Apărare. Statutul Ligii o definește ca fiind o asociație apolitică. George Scutaru era vicepreședinte al PNL. În același an, Scutaru absolvă trei cursuri și programe de securitate și securitate cibernetică în Germania și SUA.

    2013 – participă la programul de informare organizat de Ambasada SUA la București și Misiunea SUA la NATO la baza aeriana NATO de la Geilenkirchen (Germania), Comandamentul Operațional Întrunit de la Brunssum (Olanda) și sediul NATO de la Bruxelles (Belgia)

George Scutaru voia referendum pentru retragerea militarilor români din Irak, ignorând parteneriatul cu SUA

Așadar, George Scutaru face, în cinci ani, saltul de la Moscova la NATO. Problema e că Moscova nu crede în lacrimi, iar Washingtonul nu uită și nu iartă. George Scutaru, din calitatea sa de secretar al Comisiei de Apărare, dar și de vicepreședinte local al PNL, este unul dintre vârfurile luptei absurde pe care liberalii au început-o cu președintele Traian Băsescu pe frontul din Irak, punând România într-o situație dificilă. În vara anului 2006, Călin Popescu Tăriceanu, prim- ministru, Teodor Atanasiu și George Scutaru au fost promotorii ideii retragerii trupelor românești din Irak, luând prin surprindere SUA, partenerul strategic al României.

Pe 29 iunie, premierul României , Călin Popescu Tăriceanu și ministrul apărării, Teodor Atanasiu, au anunțat public că guvernul României cere retragerea militarilor români din Irak, fără să se consulte nici cu președintele României, nici cu partenerul strategic al României, SUA. A doua zi era programată o ședință CSAT, în care cei doi voiau să impună o decizie în acest sens. Mai mult, ministrul apărării, Teodor Atanasiu, deja trimisese o telegramă atașaților militari din ambasade, cerându-le să informeze despre decizia de retragere a trupelor românești, fără vreo decizie a CSAT. Pe 30 iunie 2006, Tăriceanu și Atanasiu au propus în ședința CSAT ca militarii români să fie retrași din Irak. Ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu și Sebastian Vlădescu s-au opus, fiind singurii miniștri liberali plasați de partea președintelui Băsescu în CSAT. PDL, deși aflat la guvernare, nu fusese înștiințat cu privire la apelul primului-ministru și al ministrului apărării. Câțiva liberali, în frunte cu Tăriceanu, stabiliseră cu o seară înainte, la un restaurnat din București, să aibă această atitudine, pentru ”a-i lua fața” lui Băsescu, după cum explica Bogdan Olteanu într-o discuție cu oficialii Ambasadei SUA la București, conform unei telegrame Wikileaks. Tăriceanu îi avertisase, în schimb, pe liderii PC și UDMR, pe al căror sprijin conta. PSD, condus la acea vreme de Mircea Geoană, un filoamerican recunoscut, s-a poziționat în favoarea consultării partenerilor americani și europeni înaintea oricărei decizii de retragere a trupelor.

Ulterior ședinței CSAT, George Scutaru a cerut demisia miniștrilor liberali Mihai Răzvan Ungureanu și Sebastian Vlădescu pentru că s-au poziționat împotriva propunerii PNL de retragere a trupelor din Irak. În același timp, Scutaru era membru fondator al grupului ”Pro America” din Parlamentul României și membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară NATO. Era și secretar al Comisiei de apărare din Camera Deputaţilor, iar în această calitate a afirmat că “atitudinea celor doi miniștri arată greşeala făcută prin punerea în funcţii importante a unor persoane care nu au avut o legătură foarte strânsă cu partidul”. După respingerea din CSAT și reacțiile negative din partea SUA și Marii Britanii, George Scutaru continua să susțină necesitatea retragerii militarilor români, promovând ideea unui referendum național pe care președintele României ar fi trebuit să-l declanșeze ca urmare a strângerilor de semnături de către PNL.“Strângerea semnăturilor are rolul de a-i demonstra președintelui Băsescu că e o problemă care preocupă societatea. Eu sunt convins că domnul Traian Băsescu, care de atâtea ori vorbea de întoarcerea la popor, în momentul în care va vedea că această propunere are în spate și câteva sute de mii sau poate două-trei milioane de semnături, poate nu va mai fi atat de reticent”, declara George Scutaru în iulie 2006. A rămas mult timp un susținător al ideii de retragere a trupelor românești în Irak. Acest lucru nu poate fi uitat la Washington, mai ales când persoana vrea să ocupe un post de conducere în serviciul de informații externe.

George Scutaru urma să se ocupe de legile ”Big Brother”

Pe 5 februarie 2015, președintele Klaus Iohannis își făcea publică inițiativa de a reanaliza legile din domeniul securității informatice, cu scopul de a depăși blocajul în care aceste legi se găseau. Iohannis anunța că vor avea loc consultări cu societatea civilă, înainte de reînceperea unui nou proces legislativ. Din partea Administrației Prezidențiale, responsabil era numit nimeni altul decât George Scutaru. Analiza primară a fost prezentată în ședința CSAT din ziua de 3 martie, ziua în care a făcut o vizită fulger la București directorul FBI, declarațiile sale oficiale vizând tocmai preocuparea SUA pentru securitatea cibernetică. Aici se închide cercul. Explicații concrete probabil că nu vom avea niciodată. Vom rămâne cu informația că George Scutaru a demisionat subit ”din motive personale”. Să creadă cine vrea! Eu cred altceva: ”Big Brother” de la Washington a văzut ceva ce l-a determinat să scoată din joc un pion ce tindea să devină turn.