Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietății (ANRP) a devenit o adevărată fortăreață. Persoanele care așteaptă să fie despăgubite pentru proprietățile confiscate abuziv de regimul comunist se plâng că sunt purtate pe drumuri de ani buni, stau cu orele la cozi și sunt trimise  acasă fără niciun răspus.

În acest timp, în instituția care ar trebui să se ocupe cu soluționarea dosarelor privind Legea proprietății, ANRP, angajații se pare că nu lucrează de doi ani, adresele către oameni sunt trimise cu întârzâiere și haotic. Mai mult, unii moștenitori susțin că în dreptul dosarelor lor au apărut alte nume.

A crescut numărul de dosare

Potrivit unui răspuns dat de ANRP pentru „Evenimentul zilei”, în 2012 existau 48.700 de dosare în lucru, iar acum șefii instituției susțin că există 50.088 de dosare, adică s-au înmulțit. Dacă acum doi ani toate dosarele erau în lucru, acum, surprinzător- zeci de mii de dosare nici măcar nu au fost citite.

În același răspuns dat EVZ se arată că acum sunt în lucru  24.088 de dosare, iar pe 26.000 s-a pus praful, ele nefiind nici măcar distribuite consilierilor.

50 de mii de dosare așteaptă să fie soluționate la
Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților

S-a trezit cu alt moștenitor în dosar

Elena Ardeleanu (82 de ani) din Iași se luptă de ani buni cu ANRP ca să recupereze un teren sau să fie despăgubită. Femeia se plânge că a făcut  zeci de drumuri la Autoritate și că i-au fost trântite uși în nas, deși are hotărâre definitivă dată de instanță. Mai mult, ea spune că s-a trezit că în dreptul dosarului ei, pe pagina de internet a ANRP, figurează altcineva ca beneficiar al despăgubirii ce i se cuvine: echivalentul a 16.700 de euro.

Concret, Elena Ardeleanu a cerut să i se restituie 770 de metri pătrați de teren din Iași, iar cei de la ANRP au decis să i se dea 280 metri pătrați în natură, iar pentru restul suprafeței să primească despăgubiri bănești. Numai că, legea s-a schimbat anul trecut și femeia a primit puncte, pe care le poate valorifica după 2017.

„Am auzit că se fabrică dosare. Eu vreau dreptate”

Femeia spune că în dreptul dosarului ei figurează Mihai Vasile. „Am constatat asta în urmă cu câteva luni. M-am dus la ANRP de mai multe ori, dar nu m-a lămurit nimeni. Așa că le-am făcut plângere la Curtea de Conturi. Eu am 82 de ani, dar asta nu înseamnă că trebuie să își bată joc de mine. Cine este Mihai Vasile ăsta care figurează în dosarul meu, nu știu. Am auzit că se fabrică dosare paralele și se fac plăți, sper să nu fie așa. Eu am primit puncte. Ce fac eu cu punctele lor. Ei merg pe principiul: deșteptul promite, prostul trage nădejde”, a povestit femeia.

Aceasta a explicat că după ce i-a amenințat cu proces în martie, pe 6 mai a primit acasă o hârtie prin care a fost anunțată că s-a soluționat dosarul ei și că a primit puncte: 75.240, fiecare punct fiind echivalent cu un leu. În ceea ce privește fapul că există dosarul cu numărul 13.693 și că în dreptul lui apare un anume Mihai Vasile, aceasta nu a fost lămurită până în prezent. „Ei susțin că sunt două dosare diferite, unul cu CC la urmă și unul fără. Cel fără este al meu, iar celălalt este al omului ăsta. Dar nu există așa ceva, am vorbit cu avocatul și nu există. Eu nici nu mai știu la ce coadă să mă așez când mă duc la ANRP, este haos acolo”, s-a mai plâns femeia, fost medic.

EVZ a încercat că dezlege misterul. Întrebați ce înseamnă că dosarul are în coadă CC, reprezentanții Autorității au explicat că, de fapt, nu pot  exista două dosare cu același număr. „Abrevierea CC, care se adaugă fiecărui număr de dosar de despăgubire, este o trimitere la Comisia pentru Stabilirea Despăgubuirilor, în prezent Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor”. Cu alte cuvinte, conform legii, nu putea exista un același număr de dosar cu CC în coadă, dar cu un alt beneficiar, așa cum apare pe pagina de internet a ANRP-ului.

”Eu nici nu mai știu la ce coadă să mă așez când mă duc la ANRP, este haos acolo.”
Elena Ardeleanu, „client” ANRP

Avocați: „Guvernul s-a acoperit cu o lege, ca să nu mai plătească”

Tot mai mulți moștenitori încep să apeleze la avocați și își caută dreptatea în instanță, după ce au văzut că ANRP, instituție condusă de George Băeșu,  nu îi bagă în seamă. Rezultatul: au aflat că guvernanții s-au acoperit legal pentru a le putea închide ușa în nas moștenitorilor.

Concret, Valentina R. a povestit, pentru EVZ, că bunicii ei au depus dosar la ANRP în anul 2.000, prin care cereau să li se restituie un teren aflat în centrul Galațiului. Dar, pentru că pe vremea comuniștilor s-a construit un bloc pe teren, proprietatea nu a mai putut fi restituită în natură, iar de 14 ani – oamenii cer despăgubire în bani.

„Faceți presiuni pe ANRP, altfel nu primiți nimic”

„Avem un dosar depus la Restituirea Proprietății din anul 2000, de bunicii mei, care între timp au murit, pentru o casă care le-a fost dărâmată de comuniști. Am tot întrebat ce se întâmplă cu el, iar dacă sun la ANRP spun că nu plătesc nimic, că totul este blocat. Am mers și acolo, iar răspunsul a fost același: totul e blocat deocamdată, nu se dau bani. Mi s-a spus că s-ar da bani celor care au câștigat în instanță. Așa ca am apelat la doi avocați, care după ce au analizat actele mi-au spus că șansele de câștig în instanță sunt mai mici față de acum câțiva ani, pentru că Guvernul s-a acoperit legal să nu mai plătească. Nu îmi râmane decât să aștept…până când nu spune nimeni”, a declarat reporterilor EVZ femeia.

Cert este că, zecile de mii de români care așteaptă să fie despăgubiți de către stat pentru proprietățile pe care familiile lor le-au pierdut atunci când au fost deposedate abuziv, se luptă cu morile de vânt. O spun chiar avocații în domeniu, care explică faptul că singura tactică care funcțioenază în prezent este punerea de presiune pe ANRP și acționarea instituției în judecată.

 „Recomandarea noastră pentru moștenitori este să facă presiuni asupra ANRP, în sensul formulării de adrese/notificări repetate în vederea soluționării dosarelor. Aceasta este strategia pe care am adoptat-o împreună cu alți clienți aflați într-o situație similară”, spun avocații contactați de EVZ.

Zeci de dosare depuse la Autoritate nici măcar nu au fost date în lucru. Sunt persoane care așteaptă de 10, chiar 15 ani, să își primească proprietatea înapoi sau să fie despăgubite

De când ANRP este condusă de George Băeșu, instituția a devenit o adevărată fortăreață
Foto: Agerpres

Se fac plăți doar pentru dosare din 2008-2011

Deși dosarele s-au înmulțit, iar mii de oameni se plâng că nu ajung nici măcar să vorbească cu angajații ANRP, reprezentanții instituției spun că s-au validat plăți în valoare de 50 de miliaone de lei în primele șase luni ale acestui an.

„În 2014, statul român a deblocat plata despăgubirilor pentru dosarele soluționate prin emiterea titlului de despăgubire înainte de apariția Legii nr. 165/2013 (între 2008 și 2011). În acest sens, începând din luna ianuarie, ANRP emite pe numele titularilor de dosare de opțiune titluri de plată, pentru prima din cele cinci tranșe anuale”, se precizează în răspunsul ANRP către EVZ.

Cert este că, din ianuarie până în prezent, ANRP a emis titluri  de plată în cuantum de 223 milioane lei (50 milioane euro) . O mare parte din această sumă a fost deja achitată de Ministerul Finanțelor, prin unitățile CEC Bank. „Autoritatea și-a propus ca până pe 20 mai 2014 să emită titlurile de plată pentru prima tranșă aferentă tuturor dosarelor aprobate înainte de adoptarea Legii nr. 165/2013”, au mai explicat reprezentanții ANRP în răspunsul dat „Evenimentului zilei” la jumătate lunii mai. Termenul nu a fost însă respectat.

Sistemul de compensare care se întinde pe 10-15 ani

Pe 20 mai 2013 a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Însă  legea modifică regimul despăgubirilor prevăzute pentru imobilele preluate abuziv de stat: în loc de despăgubiri bănești se vor acorda puncte în compensare, cu care moștenitorul participă la licitații organizate de stat și prin care se pot cumpăra terenuri din fondul public.

Acest sistem de compensare funcționează astfel:

  • se va emite o decizie de compensare de Comisia Națională;
  • se acordă un număr de puncte (1 punct = 1 leu) care se va stabili conform grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, respectiv 2013;
  • punctele oferite în compensare pot fi valorificate, cel mai devreme, începând cu 01.01.2016;
  • se pot valorifica prin participarea la licitațiile care se vor organiza, conform legii, săptămânal prin videoconferință. De asemenea, punctele vor putea fi valorificate și în numerar, în termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 01.01.2017 – după cum urmează: se va putea valorifica în numerar maxim 14% din puncte anual, iar ultima tranșă va fi 16%.

Trebuie achitate 1,3 miliarde de lei

Cert este că statul român va avea de plătit, în următorii cinci ani, și sumele consemnate în titlurile de despăgubire emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în dosare în care cuantumul despăgubirilor a fost fixat prin hotărâri judecătorești. Cuantumul titlurilor de despăgubire emise de Comisie după luna iunie 2013 până în prezent se ridică la 1,3 miliarde lei.