Barjele scufundate pe Dunăre pentru alimentarea Centralei de la Cernavodă au avut efecte limitate. Nota de plată poate depăși 33 de milioane de lei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Lucrările hidrotehnice realizate în zona Bala, pentru asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor nucleare de la Cernavodă, au avut rezultate sub așteptări, potrivit raportului Comitetului interministerial Bala. Documentul, aflat în etapa finală de redactare, arată că intervenția cu barje a avut „eficienţă redusă”, iar unele dintre soluțiile analizate nu au produs efectele dorite.

Costurile tuturor operațiunilor nu au fost încă centralizate, însă estimările disponibile indică o sumă totală care ar putea depăși 33 de milioane de lei. Raportul analizează măsurile luate în perioada iulie – 15 octombrie 2026, în contextul scăderii accentuate a nivelului Dunării.

Barjele scufundate în Dunăre au avut un efect limitat

În zilele de 7 și 8 august, patru barje au fost scufundate în Dunăre, în apropierea Centralei Nucleare de la Cernavodă, în prezența ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță. Intervenția urmărea îmbunătățirea condițiilor de alimentare cu apă pentru răcirea reactoarelor.

Cu doar trei zile înainte, pe 4 august, ministrul anunțase o creștere a nivelului apei cu doi centimetri față de ziua precedentă.

De ce nu ți se rumenesc carnea sau legumele. Greșeala pe care o fac chiar și gospodinele pricepute

Profesor arestat pentru un discurs și două editoriale. Un ministru, un decan de barou și un președinte de partid sar să îl ajute

„Veşti bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2 cm faţă de ziua trecută”, anunţa atunci Radu Miruţă.

Acesta susținea că lucrările executate de Apele Române ar fi adus un avantaj suplimentar, raportat la evoluția estimată a nivelului fluviului.

„Ţinând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2 cm, putem spune că operaţiunea de ieri (lucrări hidrotehnice executate de Apele Române, n.r.) a adus un câştig net de cel puţin 4 cm, adică alte 2 zile de funcţionare în plus doar din etapele de până acum. Felicitări, ANAR, pentru soluţie!”, continua ministrul.

Ulterior, însă, nivelul Dunării a continuat să scadă. Dacă în perioada respectivă cota era de -214 centimetri, în prezent a ajuns la -257 de centimetri.

Cotele negative sunt raportate la așa-numita „cotă zero”, nivelul convențional de referință stabilit la fiecare stație hidrometrică, față de care se măsoară înălțimea apei.

Cernavodă/ Sursa foto Wikipedia

Raportul oficial arată că intervențiile au avut eficiență redusă

Potrivit documentului Comitetului interministerial Bala, intervenția cu barje nu a produs rezultatele estimate inițial.

„Intervenţia executată cu barje la Bala a avut eficienţă redusă, iar soluţiile structurale temporare modelate au indicat câştiguri de 1-3 cm”, se arată în raportul final.

Documentul mai explică faptul că efectele intervenției au fost diminuate de reducerea naturală a debitului Dunării și de redistribuirea apei către brațul Borcea, în condițiile în care nu au fost executate lucrări de dragaj pe Dunărea Veche.

„Efectul barjelor la Cernavodă a fost anulat de scăderea naturală a debitului, redistribuit spre braţul Borcea în lipsa dragajului pe Dunărea Veche. În intervalul operativ, prioritatea o reprezintă pregătirea mijloacelor mobile şi probele de pompare, fără anticiparea unor performanţe hidraulice nedemonstrate”, se mai arată în raport.

Concluziile indică faptul că autoritățile trebuie să acorde prioritate pregătirii echipamentelor mobile și testării sistemelor de pompare, fără a considera certe rezultate care nu au fost demonstrate tehnic.

Digul de 150 de metri nu a oferit rezultate suficiente

O altă măsură analizată a fost construirea unui epiu, un dig destinat influențării curgerii apei, cu o lungime de 150 de metri.

Potrivit raportului, efectul acestei lucrări a fost insuficient. Extinderea construcției până la 450 de metri a fost considerată incompatibilă cu timpul disponibil pentru intervenția de urgență.

Documentul semnalează și dificultatea anticipării evoluției hidrologice din acest an. Nivelurile foarte scăzute ale Dunării nu ar fi fost prevăzute de studiile disponibile.

„valorile hidrologice din 2026 nu au fost anticipate de niciun studiu disponibil”, se arată în raportul Comitetului interministerial Bala.

Costurile intervențiilor ar putea depăși 33 de milioane de lei

Cheltuielile totale nu erau centralizate la momentul redactării raportului, însă documentul prezintă mai multe estimări privind intervențiile realizate sau planificate.

Autoritatea Națională „Apele Române” estima costuri de 4–6 milioane de lei pentru 14 zile și de 7–10 milioane de lei pentru 30 de zile, în cazul aplicării soluției de asigurare a debitului necesar răcirii prin barje lestate cu apă și pompe mobile. Sumele nu includ TVA.

Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, solicita suplimentarea bugetului cu 2.074.000 de lei pentru carburanți, piese de schimb și reparații, estimarea fiind calculată pentru o misiune de zece zile.

Administrația Fluvială a Dunării de Jos solicita finanțarea a două contracte de dragaj: 6.712.000 de lei pentru unul care viza îndepărtarea a 200.000 de metri cubi de material și 4.027.200 de lei pentru un contract de 120.000 de metri cubi.

La aceste sume se adăugau costurile estimate la 6.288.000 de lei pentru barje, anrocamente și servicii conexe.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, administrată de Societatea Națională Nuclearelectrica, a raportat cheltuieli de aproximativ 3.600.000 de lei, fără TVA, pentru modificări temporare ale proiectului, închirieri și apă demineralizată.

Prin cumularea acestor estimări, valoarea totală a intervențiilor ar putea depăși 33 de milioane de lei. Suma finală urmează să fie stabilită după centralizarea cheltuielilor.

Autoritățile trebuie să stabilească măsurile pentru perioada următoare

Raportul Comitetului interministerial Bala analizează soluțiile folosite pentru menținerea alimentării cu apă a Centralei Nucleare de la Cernavodă, în condițiile scăderii accentuate a nivelului Dunării.

Concluziile arată că intervențiile temporare, inclusiv scufundarea barjelor și realizarea epiului, au avut efecte limitate, iar evoluția hidrologică a îngreunat obținerea rezultatelor urmărite.

Documentul se află în stadiul final de redactare și urmează să fie adoptat. Acesta ar putea sta la baza stabilirii măsurilor ulterioare pentru asigurarea debitului de apă necesar funcționării în condiții de siguranță a centralei nucleare.