Tensiuni mari la Strasbourg, după ce europarlamentarii au subliniat fondurile UE plătite universităților din Gaziantep, Turcia și Gaza. Comisia a încercat să fie liniștitoare.

Bani UE pentru terorism?!?

Comisia Europeană a fost pusă pe jar, în seara zilei de miercuri, 9 octombrie, cu privire la o posibilă finanțare a terorismului. Vizibil tensionat, Johannes Hahn, comisarul european pentru buget, știa că seara va fi furtunoasă.

Nu este prima dată când problema spinoasă a utilizării fondurilor europene, în special în cadrul programului Erasmus+ și al ajutorului pentru refugiații palestinieni, este pusă la îndoială. Un subiect exploziv.

„Aplicăm un proces de selecție riguros înainte de alocarea finanțării”, a încercat să liniștească comisarul, referindu-se la sistemul de detectare timpurie și excludere (Edes, creat în 2016) care ar trebui să elimine beneficiarii îndoielnici.

Dar cuvintele lui nu au fost suficiente pentru a calma mințile aprinse ale europarlamentarilor.

Fondurile UE au ajuns la islamiști ce s-au exprimat public în favoarea teroriștilor palestinieni

Céline Imart, proaspăt aleasă, de la Republicanii în cadrul grupului PPE, a dat tonul. „Comisia Europeană intenționa să se implice în sponsorizarea organizațiilor teroriste?”, a întrebat ea, provocator.

Aleasa și-a ținut apoi rechizitoriul, citând cifre: „250.000 de euro către Universitatea din Gaziantep din Turcia […] în timp ce rectorul a ținut discursuri antisemite și deschis pro-Hamas […] Aproape 2 milioane de euro au donat Universității din Gaza, între 2014 și 2019, în ciuda legăturilor sale confirmate cu Hamas”…

Le Point a contactat Comisia Europeană pentru explicații suplimentare.

Extrema dreaptă din UE a cerut explicații Comisiei Europene

Fabrice Leggeri, fostul șef al Frontex devenit europarlamentar al Reuniunii Naționale (RN), a complicat și mai tare situația. „Această dezbatere este crucială, deoarece se referă la ajutorul UE pentru Hamas și organizații islamiste”, a declarat alesul, evidențiind cazul Universității turce din Gaziantep, care „în 2023 a devenit partener Erasmus+ și a adus un omagiu mujahedinilor pe 7 octombrie considerând-o ziua trezirii”.

Puțin mai devreme în cursul săptămânii, Jordan Bardella, președintele RN, a criticat el însuși „această naivitate europeană” constând în alimentarea, fără să știe, și „în sens opus a mișcării teroriste Hamas”.

Jordan Bardella a provocat apoi furia rece a lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, asigurând că investigațiile Comisiei au ajuns la concluzia că nu există dovezi în acest sens. Josep Borrell i-a ordonat apoi lui Bardella să-și fundamenteze acuzațiile sau să le retragă.

Extrema stângă, anti-Israel și favorabilă „militanților” Hamas

În fața acestei ofensive, extrema stângă a ales de data aceasta să apere Comisia condusă de Ursula von der Leyen. Rima Hassan, europarlamentar LFI din grupul Stânga, a fost avocata pasionată a UNRWA, organizație despre a cărei implicare în masacrul teroriștilor palestinieni din 7 octombrie 2023 Israelul a publicat dovezi.

„Parlamentul European nu poate relua propaganda regimului israelian din Europa împotriva UNRWA”, a argumentat ea vehement. Aleasa LFI și-a continuat argumentația: „obiectivele Knesset-ului sunt să pună capăt odată pentru totdeauna UNRWA, pe care au descris-o ca fiind o organizație teroristă. Nakba [exodul palestinian din 1948] a avut loc din cauza politicilor israeliene. Vedem populații în teritoriile ocupate, precum și în teritoriile de graniță, care încă nu se pot bucura de dreptul de întoarcere în Palestina”.

„Am beneficiat de sprijinul UNRWA în timpul copilăriei mele”, a spus Rima Hassan, născută apatridă și refugiată în Franța. „Cine și-a făcut timp să viziteze actualele tabere de refugiați UNRWA pentru a vedea amploarea ororilor?” Intervenția pasională a deputatei LFI are loc într-un context de tensiuni personale cu alți europarlamentari, în special cu François-Xavier Bellamy, din PPE .

Pozițiile tulburi ale dnei Rima Hassan cu privire la mișcarea teroristă Hamas alimentează tensiunile. Unele dintre tweet-urile ei au făcut obiectul unor proceduri judiciare încă din această vară. François-Xavier Bellamy a depus o plângere pentru amenințări. Aleasa LFI spune că a depus și ea o plângere. Cei doi europarlamentari se vor explica la tribunal.

Câți bani de la UE au ajuns la islamiști

Între aceste poziții antagoniste, centrul a încercat să găsească o cale de mijloc. Laurence Farreng, deputatul MoDem din grupul Renew, a recunoscut „lacunele în alocarea fondurilor Erasmus” în timp ce a propus un principiu intangibil: „Pentru mine și grupul Renew, lucrurile sunt foarte clare. Nu pot exista bani europeni fără respect pentru valorile europene”.

Confruntat cu acest foc încrucișat, Johannes Hahn a încercat să-și recapete controlul. Dar el nu răspunde acuzațiilor de fapt. Austriacul doar reafirmă angajamentul Comisiei de a colabora cu Parlamentul European „pentru a se asigura că bugetul Uniunii este bine protejat, apărând și promovând în același timp valorile europene”.

O promisiune care poate fi greu de respectat deoarece pozițiile par ireconciliabile. Următoarea Comisie va trebui, fără îndoială, să plaseze problema controlului fondurilor europene în fruntea priorităților sale, dacă dorește să evite noi scandaluri și să restabilească încrederea cetățenilor.

Și sunt multe de făcut. Cel mai recent raport anual al Curții de Conturi Europene, publicat joi, 10 octombrie, notează că bugetul UE pentru anul 2023 este de încredere, dar politica de coeziune, care reprezintă aproape 40% din cheltuielile auditate, arată o rată alarmantă de eroare de 9,3%, în creștere bruscă de la 6,4% în 2022.

Acest domeniu este cel mai mare contributor la creșterea globală a ratei de eroare. Ochiurile plasei trebuie strânse.

(Articol de Emmanuel Berretta, Le Point; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)