Anul acesta, între 10 și 12 august, portalurile guvernului român, care găzduiau un proiect de lege care stabilea condițiile de eligibilitate în vederea promovării în țară a tehnologiei 5G – un proiect care exclude implicit compania Huawei – au fost invadate de mesaje care trezeau suspiciuni.

Semnate în general de utilizatori români, dar și de unii cu nume chinezești, ele exprimau aceleași critici la adresa legii în discuție: că gestul de a exclude din cursă firma Huawei ar fi extrem de neînțelept și că, în cazul în care acest lucru totuși se va întâmpla, interesele României ar fi grav afectate.

Deși cetățenii aveau 13 zile la dispoziție ca să facă o serie de comentarii pe marginea legii, toate aceste mesaje fuseseră înregistrate în doar 72 de ore. Pe portalurile respective n-au mai apărut asemenea mesaje nici înainte și nici după aceea.

Cele mai multe dintre mesaje mai aveau și o altă trăsătură dubioasă: erau scrise într-o engleză incorectă sau într-o română la fel de incorectă, ceea ce sugera că utilizatorii apelaseră la ‘Google translate’, ele fiind redactate printr-un soi de mecanism automat sau de către persoane care nu cunoșteau suficient niciuna dintre limbi.

Probe în sprijinul acestor false participări în procesul dezbaterilor publice se mai regăsesc încă pe pagina web a Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor.

Invazia de mesaje aproape identice oferă o idee despre măsura agresivității cu care Huawei luptă împotriva interdicției sale din România, interdicție care răspunde unor îngrijorări vizând securitatea sa națională, manifestate pentru prima oară de SUA, țară care a împiedicat utilizarea tehnologiei Huawei în telecomunicațiile sale interne ‘mai delicate’ și care dorește ca și aliații să-i urmeze exemplul.

SUA consideră această companie ‘o pârghie a supravegherii de stat impuse de Partidul Comunist Chinez’, iar Departamentul american al Justiției a pus firma Huawei sub acuzare, printre altele, pentru ‘furt de tehnologie americană, conspirație vizând fraudarea unor rețele, fraudă bancară și fraudă în formă continuată’.

În România, pe marginea acestei probleme, atât președintele de centru-dreapta Klaus Iohannis, cât și guvernul său aliat s-au declarat în mod repetat alături de SUA. În iulie 2019, România a devenit prima țară din lume care a semnat Memorandumul de Înțelegere cu SUA, angajându-se să împiedice firma Huawei să-și promoveze tehnologia 5G.

Proiectul de lege pe această temă, prezentat de guvern pe data de 5 august, interzice efectiv accesul în țară al gigantului chinez, excluzând totodată companiile cu structuri incerte de proprietate sau care sunt controlate de guverne străine, care au un comportament lipsit de etică sau care au probleme cu justiția în propria lor țară.

În timp ce proiectul final își așteaptă votul în parlamentul României, Huawei continuă să lupte ‘cu ghearele și cu dinții‘ pe toate căile posibile.

Ultima tentativă a început pe data de 11 septembrie, când compania a trimis Comisiei Europene o scrisoare deschisă, pretinzând că legile vizând interzicerea activității sale în România și în Polonia se bazează pe niște ‘criterii părtinitoare și ambigue’, îndreptate împotriva ‘anumitor furnizori de tehnologie 5G în funcție de originea lor geografică’.

Huawei a cerut Comisiei să ia măsuri împotriva ‘acestor propuneri legislative, care sunt contrare principiilor fundamentale ale UE’, respectiv, eliminarea discriminării, siguranța juridică și competiția echitabilă.

Reiterând niște argumente prezente în comentariile pe tema proiectului de lege transmise ‘pe scară industrială’ și apărute pe paginile web ale guvernului României, Huawei susține că excluderea sa ‘ar afecta industria și economia europeană, slăbind capacitatea digitală a Europei’, cu impact negativ și asupra creării unor noi locuri de muncă – de această dată, toate aceste lucruri fiind exprimate într-o engleză impecabilă.

Huawei acționează și în planul opiniei publice. În ultimele luni, gigantul chinez a publicat niște mesaje plătite în care evidențiază importanța sa pentru economia și pentru sectorul telecomunicațiilor din România, încercând astfel să obțină sprijinul populației în eforturile sale de a intra în cursa 5G din această țară.

Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, a ripostat, acuzând ‘Huawei și ambasada chineză‘ că, prin demersurile lor, încearcă ‘să-i inducă în eroare pe români’. Ambasadorul a reproșat totodată unor instituții de presă române că ‘sucombă cu atâta ușurință în fața atotputernicului RON (leu – moneda națională a României), publicând o propagandă în sprijinul acestor întreprinderi corupte și al comuniștilor’.

În contextul apropiatelor alegeri legislative de pe 5 decembrie, guvernul minoritar de centru-dreapta al României nu mai are timp să încerce și să obțină ratificarea interdicției legate de Huawei într-un parlament extrem de fragmentat, în care Partidul Social Democrat (PSD), de opoziție, deține cel mai mare număr de fotolii. Cel mai probabil, proiectul de lege va putea fi votat în următorul mandat.

Și alte guverne din UE s-au aliniat avertismentelor SUA, excluzând compania Huawei din programul de implementare a tehnologiei 5G în țările lor. Suedia a fost ultima țară înscrisă pe această listă, pe care se mai află Regatul Unit și mai multe state central- și est-europene, precum Kosovo, Bulgaria, Macedonia de Nord și Slovacia, țări care, în luna octombrie, au semnat acorduri separate cu SUA în acest context.

La nivel mondial, Huawei pare să se bazeze pe o politică americană mai puțin dură sub Administrația Joe Biden, astfel încât firma să-și poată recâștiga accesul pe piețele 5G din străinătate în care accesul îi este interzis, după cum a declarat vicepreședintele companiei, Victor Jang, într-un interviu acordat ziarului The Guardian pe tema perspectivelor firmei chineze în Regatul Unit. (Rador)