Azil fără autorizație, închis după intervenția autorităților din Olt. 27 de persoane cu dizabilități, relocate de urgență

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Intervenție de urgență în comuna Mihăești, județul Olt, după ce autoritățile au identificat 27 de persoane vulnerabile găzduite în condiții inumane. Este vorba despre persoane cu dizabilități și persoane vârstnice care se aflau într-un spațiu administrat de o persoană fizică, fără ca activitatea desfășurată acolo să reprezinte un serviciu social acreditat și licențiat.Acțiunea a fost coordonată de președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), alături de reprezentanți ai Instituției Instituției Prefectului, Inspectoratului pentru Situații de Urgență, SMURD, DGASPC, Inspectoratului de Poliție Județean și Inspectoratului de Jandarmi Județean.

Azil neautorizat, descoperit în Olt: 27 de persoane au fost relocate de urgență

Echipele de intervenție au mers în comuna Mihăești pentru a verifica situația persoanelor vulnerabile.

„Persoanele identificate au fost informate cu privire la drepturile de care beneficiază, precum și la posibilitatea de a primi servicii sociale în cadrul unor centre acreditate și licențiate, adaptate nevoilor individuale. În urma informării și consilierii, acestea și-au exprimat acordul pentru a beneficia de servicii sociale licențiate, corespunzătoare situației și nevoilor lor”, spun reprezentanții Prefecturii Olt.

Azil Olt. Sursa foto: Facebook

Potrivit sursei, persoanele vizate au fost mutate în alte centre

„Cu sprijinul instituțiilor implicate, persoanele au fost transportate, în condiții de siguranță, către servicii sociale din subordinea DGASPC din județele de domiciliu sau către servicii în cadrul cărora au fost identificate locuri disponibile”, mai arată aceștia.

Persoanele găsite în azil au primit sprijin medical și hrană

Conform sursei, pe durata intervenției, cele 27 de persoane au primit sprijin medical, hrană și transport în condiții adecvate. Echipele implicate au ajutat, de asemenea, la transportul și recuperarea bunurilor personale.

Persoanele cu dizabilități au fost relocate în siguranță către servicii sociale licențiate din subordinea DGASPC din județele de domiciliu sau către centre care aveau locuri disponibile, mai arată Prefectura.

Cazul amintește de azilele groazei din Bihor.

Curtea de Apel București a respins acuzațiile DIICOT în cazul Pașca. De ce au fost lăsați în libertate

Curtea de Apel București a stabilit că, la acest moment, acuzațiile formulate de DIICOT împotriva lui Viorel Pașca și a membrilor familiei sale pentru trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat nu sunt susținute de probele administrate. Concluzia apare în motivarea deciziei prin care judecătorul a stabilit că aceștia pot fi cercetați în libertate.

Soluția este diferită de cea pronunțată anterior de un magistrat al Tribunalului București, care considerase că „există suspiciuni rezonabile” cu privire la săvârșirea faptelor de care sunt acuzați.

Potrivit motivării Curții de Apel București, modul în care erau tratate persoanele găzduite în centrele administrate de familia Pașca nu ar întruni, cel puțin la o primă analiză, elementele specifice unor fapte precum sclavia sau aservirea.

„Cel puțin la prima vedere”, modalitatea în care persoanele vătămate au fost tratate în azilele lui Pașca nu prezintă elemente caracteristice ținerii în stare de sclavie sau supunerii la procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”, potrivit deciziei instanței.

Judecătorul nu a identificat probe suficiente privind exploatarea

Magistratul Curții de Apel consideră că acuzația potrivit căreia persoanele vulnerabile ar fi fost exploatate nu poate fi susținută de probele strânse până în acest moment.

„Practic, ceea ce procurorul ar fi trebuit să demonstreze, pentru a dovedi că inculpații au acționat în scopul exploatării victimelor, este faptul că, începând din anul 2020, în loc să folosească sumele de bani primite din donații sau sumele care reprezentau contribuțiile sociale la care erau îndreptățite persoanele cazate în spațiile pe care le administrau, aceștia ar fi acționat pentru a-și însuși o bună parte din acestea”, se arată în motivare.

Judecătorul susține că, din datele analizate, nu rezultă că membrii familiei Pașca și-ar fi însușit banii persoanelor găzduite în centre.

Un alt argument invocat de Curtea de Apel București se referă la serviciile oferite persoanelor vulnerabile.

„Contrar acuzațiilor formulate, declarațiile martorilor au relevat, într-o manieră convergentă, că persoanele vătămate beneficiau de consultații medicale periodice, inclusiv de specialitate psihiatrică, de tratamente prescrise și monitorizate, de activități recreative și de asistență în realizarea activităților curente”, potrivit sursei citate.