Fostul ministru al Dezvoltării va afla la sfârșitul săptămânii dacă dosarul său se va întoarce la DNA pentru refacerea rechizitoriului. Avocații au ridicat, ieri, mai multe excepții

Fostul ministru al Dezvoltării Regionale, Elena Udrea (foto), a contestat ieri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, rechizitoriul întocmit de procurorii DNA în dosarul „Gala Bute”, în care a fost trimisă în judecată pentru luare de mită și abuz în serviciu. Avocații cer retrimiterea dosarului la DNA și susțin că faptele descrise în actul de sesizare a instanței sunt inexacte, ambigue și contradictorii. Procesul este în procedura de Cameră Preliminară. Instanța se va pronunța pe acestă cerere pe 18 iunie.

„Făcut pe repede-înainte”

„Este evident că a fost un rechizitoriu făcut pe repede-înainte, aşa cum a fost toată urmărirea penală în ceea ce mă priveşte.

Procesul este în faza de Cameră Preliminară, dacă excepțiile avocaților sunt admise, cazul se va întoarce la DNA, pentru a fi refăcut

Reamintesc că am stat 72 de zile în pușcărie arestată, pe baza a două declarații care sunt foarte diferite, care nu se susțin una pe cealaltă. Doar declaraţiile unor persoane, Nastasia şi Ana Maria Topoliceanu, necoroborate cu altceva, iar rechizitoriul arată exact lucrul acesta, graba cu care s-a făcut tot acest dosar împotriva mea”, a declarat Elena Udrea, la ieşirea din sala de judecată.

În opinia sa, acest dosar nu ar trebui să se numească „Gala Bute”, ci dosarul „Elena Udrea”, deoarece toate acuzaţiile sunt îndreptate împotriva ei. „Acest lucru l-am contestat în instanţă şi am arătat că Parchetul nu a terminat cercetările penale, că omite să cerceteze declarațiile inculpaților, care demonstrează că acuzațiile la adresa mea sunt netemeinice”, a explicat Udrea.

Elena Udrea a adăugat că o situaţie ciudată în acest dosar este faptul că Gheorghe Nastasia declară că i-a dat o geantă cu 900.000 euro mită, însă procurorii au disjuns cercetările pentru dare de mită în ceea ce-l privește pe Nastasia, dar au menținut acuzația de luare de mită pentru ea.

Procurorii DNA au susținut, ieri, că toate excepțiile sunt neîntemeiate, că rechizitoriul cuprinde o descriere adecvată și detaliată a faptelor, cu trimitere la probe.

Ce spune apărarea

Potrivit site-ului „Lumea Justiției”, apărătorii Elenei Udrea au ridicat mai multe excepții privind modul în care au fost administrate probele și cum au fost efectuate actele de urmărire penală, de către procurorii DNA, Ana Dana și Marius Bulancea.

Potrivit sursei citate, avocații au arătat că rechizitoriul nu ar respecta standardele, în sensul în care anchetatorii au realizat o prezentare generală a acuzațiilor. Asta, în condițiile în care legea penală, dar si practica instanțelor a statuat că indiciile nu sunt suficiente pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare.

Ce au mai contestat avocații

● Avocații arată că acuzațiile anchetatorilor se bazează în mare parte pe indicii, supoziții, suspiciuni și denunțuri. Astfel, procurorii nu au realizat o descriere clară a faptelor, de așa manieră încât să poată fi stabilit obiectul clar al judecății.

● O altă problemă ridicată de avocați: expunerea faptelor de către procurori este lapidară. Nu au fost expuse în rechizitoriu împrejurările concrete în care Elena Udrea ar fi săvârșit infracțiunea de luare de mită, și Adrian Gărdean și Miron Gărdean, cu complicitatea lui Ștefan Lungu, pe cea de dare de mită în legătură cu finanțarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic și UAT Borsec.

● O altă situație reținută de DNA în rechizitoriu și contestată de avocații Elenei Udrea este cea a modului în care ar fi ajuns sumele de bani de la Consmin SA la Elena Udrea, cu complicitatea Anei Maria Topoliceanu și a lui Tudor Breazu. Mai exact, a faptului că în rechizitoriu nu sunt descrise momentele când s-au făcut remiterile de bani și nici cuantumurile acestora.