Avertisment SRI privind dezastrul demografic din România: Cât va ajunge populația și de ce fenomenul a devenit vulnerabilitate de securitate națională

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România traversează o criză demografică de natură structurală, cu impact direct asupra economiei, pieței muncii, sistemului medical și celui de pensii. Severitatea fenomenului a determinat autoritățile să trateze această evoluție drept o vulnerabilitate directă la adresa securității naționale. Semnalul de alarmă este tras într-o analiză complexă elaborată de dr. Horațiu Blidaru și publicată în revista Intelligence, editată de Serviciul Român de Informații (SRI).

Avertisment SRI privind dezastrul demografic din România: Cât va ajunge populația și de ce fenomenul a devenit vulnerabilitate de securitate națională

Proiecțiile prezentate în lucrare arată o diminuare dramatică a populației pe termen lung. Până la sfârșitul acestui secol, numărul locuitorilor din România ar putea scădea la circa 14,6 milioane. În paralel, simulările furnizate de Institutul Național de Statistică indică posibilitatea unei contracții de până la un sfert din populație până în anul 2080. Această tendință este alimentată de scăderea continuă a numărului de locuitori rezidenți și de un proces accelerat de îmbătrânire.

„România se confruntă cu un declin demografic structural, marcat de scăderea constantă a populației rezidente și un proces accelerat de îmbătrânire. Potrivit celor mai recente date statistice disponibile, la 1 ianuarie 2025 populația cu reședința pe teritoriul național a scăzut cu peste 24.000 față de anul anterior, ajungând la 19,043 milioane”, se arată în analiza publicată de revista Intelligence.

Rata fertilității și efectele migrației internaționale

Indicatorii demografici din ultimii ani reflectă o adâncire a dezechilibrelor dintre generații. În anul 2025, rata fertilității a atins valoarea de 1,37 copii per femeie. În același timp, segmentul populației de peste 65 de ani a înregistrat o creștere constantă, urcând de la 17% în 2015 la 20,3% în 2025.

Mijloacele de compensare au venit parțial din zona migrației internaționale, unde soldul a rămas pozitiv, numărul celor sosiți depășindu-l pe al celor plecați cu peste 71.000 de persoane. Această dinamică a fost influențată de fluxul de refugiați ucraineni și de încadrarea pe piața muncii a lucrătorilor din spațiul non-UE, în special din țări asiatice.

Prognozele Eurostat și perspectivele INS pentru 2080 și 2100

Proiecțiile pe termen lung realizate de instituțiile europene conturează un tablou îngrijorător. Datele Eurostat arată pierderi de milioane de locuitori și o reducere drastică a populației tinere.

„Conform celei mai recente proiecții asupra populației realizată de Eurostat, până în anul 2100 România va ajunge la 14,6 milioane de locuitori, înregistrând o scădere de 4,4 milioane. Concomitent, se va modifica structura pe vârste a populației, fiind estimată diminuarea cu circa 1,1 milioane a populației tinere (0-14 ani)”, scrie Horațiu Blidaru.

SRI. Sursa foto: INQUAM Photos

Estimările Institutului Național de Statistică pentru orizontul anului 2080 confirmă traiectoria descendentă în toate variantele analizate.

„Toate cele trei scenarii analizate – pesimist, moderat sau optimist – anticipează o scădere a populației cuprinsă între 25% și 10%. În varianta medie, bazată pe tendințele recente ale principalelor componente demografice, considerată cea mai probabilă, se estimează că (...) populația ar scădea cu 3,3 milioane persoane, o diminuare cu 17,9% față de anul 2025”, se arată în articol.

În eventualitatea în care parametrii privind natalitatea, speranța de viață și soldul migratoriu se mențin la valorile înregistrate în 2024, contracția demografică devine extrem de accentuată.

„În situația menținerii nivelurilor din 2024 ale fertilității, speranței de viață și migrației nete (varianta constantă), se anticipează o scădere a populației cu 25%, până la 14,367 milioane locuitori”, precizează autorul.

Chiar și scenariul cel mai favorabil indică o pierdere de aproape două milioane de persoane. În plus, analizele Academiei Române reflectă dimensiunea exodului din ultimele trei decenii și jumătate, perioadă în care peste 4,5 milioane de români au părăsit țara temporar sau definitiv.

Măsuri strategice pentru stabilizarea forței de muncă și reducerea exodului

Atenuarea efectelor acestui fenomen necesită o strategie națională integrată. Obiectivele prioritare vizează menținerea populației active, diminuarea migrației specialiștilor, crearea de stimulente pentru repatrierea diasporei și gestionarea controlată a imigrației.

Măsurile propuse includ dezvoltarea de polipoli de creștere economică în afara marilor aglomerări urbane, adaptarea sistemului educațional la solicitările pieței muncii și modernizarea serviciilor publice.

„Pentru a stimula întoarcerea în țară a capitalului uman reprezentat de diasporă, se consideră dezirabilă implementarea de programe de reintegrare profesională și antreprenorială și debirocratizarea recunoașterii calificărilor obținute în străinătate”, arată Blidaru.

Gestionarea imigrației presupune atragerea dirijată de personal în funcție de deficitul din sectoarele economice, alături de dezvoltarea unor programe naționale de integrare socială.

Declinul demografic, inclus în Strategia Națională de Apărare

Dimensiunea cea mai critică a acestui proces este încadrarea sa în sfera securității naționale. Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 încadrează scăderea populației la categoria riscurilor sistemice la adresa statului.

„Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 consideră declinul demografic nu doar o problemă socială, ci o vulnerabilitate sistemică care afectează toate instrumentele de putere ale statului”, scrie Horațiu Blidaru.

Consecințele acestei tendințe afectează echilibrul macroeconomic și stabilitatea sistemelor publice.

Documentul strategic citat în articol avertizează că „accentuarea declinului demografic și lipsa unei perspective de redresare a echilibrului demografic amplifică tendința de îmbătrânire a populației și perturbă piața muncii”.

Afectarea structurii populației active pune sub presiune capacitatea de finanțare a statului și funcționarea serviciilor esențiale.

„Scăderea populației active periclitează sustenabilitatea economică, iar creșterea ponderii populației vârstnice solicită semnificativ sistemele de sănătate și asigurări sociale”, se mai arată în analiza publicată de Intelligence.

În acest context, limitarea degradării indicatorilor demografici a fost inclusă direct printre direcțiile de acțiune prioritare în cadrul pilonului social și demografic al securității naționale.