Austria susține aderarea Croației la Schengen, săptămâna viitoare, la Consiliul JAI de la Praga, dar se pronunță împotriva admiterii Bulgariei și României. Ministrul de Interne Gerhard Karner a făcut o nouă declarație în acest sens. În guvernul de la Viena, votul din Consiliul JAI, de săptămâna viitoare, stârnește o serie de controverse. În vreme ce cancelarul și ministrul de interne se opun aderării Românie și Bulgariei, vicecancelarul susține acest lucru.

Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a afirmat că, în acest moment are sens includerea Croaţiei în spaţiul Schengen, însă nu şi admiterea României şi Bulgariei. El și-a susținut poziția pe care a exprimat-o anterior cu privire la acest subiect. O decizie cu privire la admiterea celor trei state în Spațiul Schengen urmează să fie adoptată la Consiliul JAI din 8 decembrie, de la Praga. Austria este singura țară europeană care se opune acestui demers, în cazul României, după ce Suedia și Olanda și-au revizuit punctele de vedere

„Pentru noi se aplică decizia conform căreia credem că are sens să includem Croaţia şi să nu includem acum Bulgaria şi România. Este important - în cazul sistemului de azil, reţineţi - ca trei aspecte de bază să funcţioneaze: protecţia frontierelor externe, refuzurile şi distribuirea. Adevărul este că multe lucruri nu funcţionează în aceste domenii. Şi de aceea trebuie să continuăm să muncim şi să luptăm”, a afirmat ministrul austriac de interne

El a acordat un interviu publicației Kurier, la un an de la preluarea mandatului în guvernul de la Viena.

Ministrul Karner a mai spus că nu doar formaţiunea sa politică, Partidul Popular Austriac, susţine această poziţie cu privire la azil, ci şi SPÖ (Partidul Social Democrat din Austria) şi Neos – formaţiune liberală.

„Acest lucru este susţinut de SPÖ şi Neos, printre alţii. Adevărul este că deja am avertizat despre această situaţie în aprilie. Nimeni nu a ridicat această problemă în primăvară în timp ce eu am avertizat că va veni. Am ridicat în repetate rânduri această problemă şi la nivel european, pentru că suntem primii afectaţi de acest val de refugiaţi economici, cei mai mulţi dintre ei vin pe ruta balcanică”, a mai afirmat ministrul de Interne austriac.

Austria se opune aderării României și Bulgaria

În urmă cu două săptămâni, Gerhard Karner a declarat că nu este un moment potrivit pentru extinderea Schengen. El s-a pronuțat împotrivă, în ciuda recomandării făcute de Comisia Europeană pe acest subiect. Oficialii de la Bruxelles au adoptat un raport în care au recomandat primirea României, Bulgariei şi Croaţiei în spaţiul european de liberă circulaţie.

„Este un moment nepotrivit să votăm acum o extindere, când sistemul frontierelor externe nu funcţionează. (…) Extinderea unui sistem deja disfuncţional nu poate funcţiona. Situaţia din Europa arată foarte clar că protecţia frontierelor externe a eşuat”, a declarat Gerhard Karner, care face parte din partidul conservator ÖVP.

Ulterior, conform relatărilor presei croate, cancelarul Karl Nehammer a afirmat, în timpul unei vizite la Zagreb, că Austria va susţine candidatura Croaţiei pentru aderarea la spaţiul Schengen, dar are obiecţii faţă de candidaturile României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie.

Adeararea la Schengen naște probleme în guvernul austriac

Chestiunea aderării la Schengen a României, Bulgariei şi Croaţiei pare să fi creat neînţelegeri între partidele aflate la guvernare la Viena. Vicecancelarul Werner Kogler, lider al Partidului Verzilor, s-a declarat în favoarea aderării țării noastre. El a spus că nu este de acord cu evaluarea colegilor conservatori din OeVP şi că „Austria susţine în continuare oficial aderarea României şi Bulgariei” la spaţiul de liberă circulaţie.

„Austria susţine în continuare în mod oficial aderarea Croaţiei, precum şi a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen”, a declarat Kogler.

Guvernul olandez a dat undă verde aderării României şi Croaţiei la Schengen. În schimb, Olanda îşi menţine împotrivirea „fermă” şi „refuză să accepte” ca Bulgaria să adere la spaţiul de liberă circulaţie. Cabinetul de la Haga consideră că este prea devreme pentru Bulgaria, care ar putea să adere, totuşi, anul viitor.