Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor nu este de acord cu „Legea mirosurilor”, pe care mai mulți parlamentari USR i-au cerut președintelui Klaus Iohannis s-o promulge.

Inițiatorii Legii mirosurilor i-au scris președintelui că demersul lor vine în urma unor „sesizări venite din partea cetăţenilor cu privire la disconfortul olfactiv generat de depozite de deşeuri, activităţi industriale sau ferme”.

ARMD consideră că o astfel de lege ar bulversa economia și ar scoate România din contextul european:

„Referitor la Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cunoscută și sub denumirea de Legea mirosurilor

 

Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor - A.R.M.D. (organizație apolitică, profesională ce reunește cele mai mari companii din domeniul deșeurilor  - salubritate, colectare, sortare, reciclare, tratare, depozitare) își exprimă speranța că Președintele României nu va promulga Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cunoscută și sub denumirea de Legea mirosurilor, fără o analiză atentă a textului legislativ și va solicita pe baza unei fundamentări economice și științifice temeinice reevaluarea acestor reglementări referitoare la disconfortul olfactiv (mirosurile).

Subliniem că este deosebit de important că în România există o lege în domeniul calității aerului, Legea nr. 104/2011, care transpune Directiva europeană 2008/50/CE și deci nu poate fi modificată și tocmai de aceea cei care au propus aceste observații au apelat la modificarea Legii protecției mediului, în care de altfel acestea nu-și găsesc locul.

După cum desigur se cunoaște, disconfortul olfactiv cu efect asupra stării de sănătate a populației este dat de concentrațiile de substanțe volatile nocive, existente în aer. Acest lucru este clar și bine definit prin legea calității aerului care a preluat prevederile din Directiva europeană care stabilesc concentrațiile de substanțe volatile, pulberi etc. din aer (măsurabile și determinate științific ca nivel de concentrații) care pot să afecteze sănătatea.

Din cele de mai sus rezultă că introducerea în Legea protecției mediului a acestei noțiuni nu își are rostul deoarece va deschide o cutie a Pandorei, astfel încât fiecare cetățean, grupuri de cetățeni, organizații politice ori de altă natură vor putea să reclame pe oricine, aducând ca argument ,,disconfortul olfactiv” care nu poate fi măsurat și care este diferit de la om la om. Orice reclamație este susținută de ceea ce simte sau pretinde că simte cel ori cei care reclamă.

Noul articol referitor la disconfortul olfactiv (mirosurile) introduce o noțiune printr-o definiție neacreditată de nici o constatare științifică pertinentă a efectului disconfortului olfactiv asupra sănătății populației și a mediului înconjurător, o noțiune care practic se cuantifică cu nasul uman. Se impun desigur mai multe întrebări. Cine sunt cei ce măsoară nivelul și impactul mirosului pentru a elibera aceste documente și în interesul cui?

Efectele unei astfel de legi ar putea fi:

-        Introducerea unei stări de panică în rândul cetățenilor prin propagarea și influențarea repetată a faptului că un anumit miros ar dăuna sănătății.

-           Obstrucționarea unor anumite activități economice (prin petiționare, manifestații etc.).

Astfel, afirmația că mirosul neplăcut ar avea impact asupra mediului este falsă, cunoscând că în practica europeană, întâlnim exemple care ar fi drastic sancționate dacă s-ar aplica Legea mirosurilor recent votată de Camera Deputaților din România: francezii cresc porci în aer liber și câmpuri întregi miros a gunoi de grajd, cu care se face fertilizarea solului; britanicii cresc peste 40% din scroafe în aer liber, ca să nu fie stresate; iar Polonia (care ni se dă mereu exemplu) a renunțat anul trecut la aplicarea legii mirosului, care era în detrimentul crescătorilor de animale. Această nouă propunere legislativă va bulversa pur și simplu întreaga economie!

Întregul domeniu al managementului deșeurilor, de la colectarea deșeurilor, la depozitarea acestora, indiferent dacă e temporară sau finală, vor fi printre primele afectate, mai ales în condițiile în care în multe zone s-a permis realizarea de construcții noi în apropierea depozitelor de deșeuri (de ce?!), cu toate că existau restricții stricte în acest sens în legislație. Aceleași considerente vor putea fi aplicate și la procesul de compostare a deșeurilor biodegradabile, precum și la folosirea compostului cu scop agricol.  Același lucru se va întâmpla și în localitățile rurale unde pe lângă gospodăriile tradiționale, care au și animale, au apărut și  vile sofisticate, ai căror proprietari sunt “deranjați” de unele dintre  avantajele vieții la țară (mirosurile).

Referitor la acest subiect Comisia Europeană a răspuns că: "Politica privind mirosurile este, în primul rând, o problemă locală și trebuie abordată cel mai bine local de către autoritățile competente ale Statelor Membre". Deci nu la nivel național și printr-o lege fundamentală ce asigură dezvoltarea durabilă și sustenabilă a unei țări. Iată câteva exemple:

- Belgia abordează aspectele legate de mirosuri la nivelul guvernelor regionale. Regiunea Flandra are coduri de bune practici și ghiduri redactate doar în limba olandeză.

- În Irlanda există Ghidul pentru evaluarea impactului mirosului care se aplică amplasamentelor pentru care este necesară obținerea autorizației din punctul de vedere al protecției mediului.

- În Letonia metodele pentru determinarea mirosului cauzat de activitățile poluatoare și procedura de restricționare a emiterii unor mirosuri sunt stabilite prin Regulamentul nr.724/2014.

- În Estonia se utilizează o serie de standarde (EN) traduse din standardele Germaniei, unele dintre acestea fiind traduse și în limba română.

Apariția acestor noi prevederi fără o pregătire prealabilă va aduce mari prejudicii (se poate face o analogie cu Ordonanța 74/2018 care a bulversat piața gestiunii deșeurilor din România) [1] economiei naționale și de aceea propunem (așa cum am solicitat parlamentarilor încă din 2018) următoarele:

- Consultarea acestor prevederi la nivelul tuturor comisiilor din Camera Deputaților și mai ales a Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice care până acum nu a fost consultată (de ce?);

- Discutarea tuturor aspectelor negative cu toți factorii implicați (asociații profesionale și patronale);

- Rezolvarea implicațiilor pe care aceste prevederi legislative le vor avea prin conferirea Administrației Publice Locale a unor atribuții și responsabilități de sănătate publică fără ca acestea să existe în legislația actuală din România;

- Analizarea atentă a impactului a cestor prevederi asupra tuturor sectoarelor economiei naționale prin realizarea unui studiu de impact pe domeniul sănătății, dar și pe domeniul economic pentru a se putea evalua impactul social și economic asupra României.

Ne exprimăm speranța că România nu va ieși din contextul european prin aprobarea acestei legi.

 

Cu deosebită considerație,

Președinte A.R.M.D.

Dumitru Mihalache

[1] Ordonanța 74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind fondul pentru mediu care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.630/19.07.2018 și aprobată prin Legea nr.31/2019 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.37/14.01.2019  și care abia în mai 2019 a primit din partea Ministerului Mediului Recomandări pentru aplicarea modificărilor legislative introduse prin Ordonanța de urgență nr. 74/2018 (care au avut la bază un studiu JASPERS). Menționăm că nici în prezent problema nu este reglementată, nici la nivelul unităților administrativ teritoriale și nici la cel al colaborării dintre Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitare și Organizații pentru Implementarea Răspunderii Extinse a Producătorilor.”