CFR Călători. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Asociația Pro Infrastructură a salutat joi succesul României de a obține a doua cea mai mare finanțare prin programul european SAFE, dar a avertizat că dezvoltarea rutieră nu este suficientă. „Facem autostrăzi, foarte bine, dar tehnica militară merge cu trenul!”, au transmis reprezentanții organizației, solicitând ca proiectele feroviare să fie introduse în lista de investiții. În plus, ONG-ul atrage atenția că urmează negocieri complicate și că „crucială este și negocierea termenilor de creditare”.
Distribuirea banilor din programul SAFE nu ar fi încă stabilită
Potrivit asociației, distribuirea celor 16,7 miliarde de euro din program nu este încă stabilită. „În media au apărut semnale că ar fi de 30%, adică 5 miliarde €. Este o sumă fezabilă, realistă, dar nu este nicidecum finală ori certă, conform surselor noastre oficiale”, au precizat oficialii.
În următoarele luni vor exista două runde de discuții: una politică, între MApN, MT și MAI, și o a doua cu Comisia Europeană, care va decide lista finală a proiectelor eligibile. Organizația estimează că cea mai mare parte a banilor va merge către apărare, iar o parte va fi direcționată către protecția civilă.
Ministerul Transporturilor a cerut deja finanțări în valoare de 7 miliarde €. Două tronsoane din Autostrada A7, între Pașcani și Suceava, pot fi contractate pentru 1,41 miliarde €, iar cele cinci loturi ale A8 Pașcani-Iași-Ungheni sunt în licitație și ar însuma aproximativ 4 miliarde €.
CFR Călători. Sursă foto: Facebook
Ce alte proiecte ar putea fi finanțate
Asociația arată că, pe lângă autostrăzi, ar putea fi finanțate și alte proiecte: între 500 și 600 de milioane € pentru magistrala de cale ferată M500 din Moldova, 120 de milioane € pentru faza a treia a modernizării infrastructurii feroviare din Portul Constanța, dar și lucrări mai mici în domeniul naval și aeroportuar. „Cerem imperios ca infrastructura feroviară să fie inclusă în SAFE cu Magistrala M500 din Moldova, care să fie readusă la parametrii constructivi de viteză şi tonaj pe cât mai mulţi kilometri, alături de faza 3 din Portul Constanţa”, au transmis reprezentanții ONG-ului.
Aceștia insistă că investițiile rutiere sunt necesare, dar nu trebuie să excludă celelalte ramuri. „Da, este nevoie de A7 Paşcani-Suceava şi de A8 Paşcani-Iaşi, însă rutierul trebuie să facă loc fraţilor năpăstuiţi din transporturi: feroviarul, navalul şi aviaţia care joacă un rol esenţial în asigurarea securităţii naţionale.”
Termenii de creditare, o problemă esențială
Organizația avertizează că banii din SAFE nu sunt nerambursabili. „Fiecare cent din SAFE va fi returnat de statul român. Teoretic este o perioadă de graţie de 10 ani, însă nu ştim câte şi cât vor fi ratele. Dobânda este variabilă, în jur de 2%, în funcţie de condiţiile de piaţă”, a precizat Asociația Pro Infrastructură.
Mecanismul va funcționa similar PNRR, cu două tranșe anuale și ținte clare de implementare. ONG-ul speră că în noiembrie va fi semnat acordul între statele membre și Comisia Europeană, astfel încât programul să înceapă în 2026. Costurile ar putea fi decontate retroactiv pentru cheltuielile angajate începând cu mai 2025, iar termenul limită de finalizare a proiectelor este 31 decembrie 2030.
SAFE ar putea reduce doar parțial presiunea de pe Programul Transport
SAFE ar putea reduce doar parțial presiunea de pe Programul Transport. „Din cele 25 de miliarde € care se bat pe alocarea de 5,5 miliarde €, putem scoate doar 1,5 miliarde € aferente Autostrăzii A7 Paşcani-Suceava. A8 Paşcani-Iaşi-Ungheni nu este inclusă în calculul celor 25 de miliarde”, subliniază organizația.
În aceste condiții, există riscul ca până în 2027-2028 să fie consumată întreaga alocare pentru infrastructura rutieră, rămânând proiecte de aproximativ 18 miliarde € fără finanțare până în 2030. ONG-ul atrage atenția că România va trebui să suporte de la buget cheltuielile pentru a evita blocarea șantierelor.
Comisia Europeană a alocat României 16,68 miliarde de euro prin SAFE, a doua cea mai mare sumă după Polonia. Guvernul arată că participarea țării la acest instrument are trei dimensiuni: apărare, buget și infrastructură. La capitolul transporturi, sunt propuse pentru finanțare autostrăzile A7 și A8, considerate vitale pentru mobilitatea militară și civilă din nord-estul României.
