Pe măsură ce Republica Moldova se apropie de alegerile parlamentare, dezbaterea despre viitorul relațiilor cu Uniunea Europeană (UE) devine din ce în ce mai polarizată. Reprezentanții partidului de guvernământ – Partidul Acțiune și Solidaritate – sugerează că, dacă forțele de opoziție pro-ruse vor prelua puterea, țara va fi izolată extern. În special, aceștia insistă asupra ideii că UE va rupe dialogul cu Chișinăul dacă forțele politice eurosceptice vor forma viitoarea coaliție de guvernare.

Partidele care promovează statutul de neutralitate, suveranitatea în raport cu UE și restabilirea dialogului cu Rusia au șanse reale de a depăși pragul electoral de 5% pentru partidele politice și 7% - pentru blocurile electorale. Partidul Socialiștilor, Blocul „Alternativ” și Partidul „Nostru” ar putea intra în parlament. În același timp, există un interes în rândul forțelor de stânga (aproximativ patru formațiuni politice) de a se mobiliza în monitorizarea alegerilor din țară și din străinătate, dar și de a crea un nou mega-bloc, așa cum se prognozase anterior (EVZ, mai 2025). Sancțiunile individuale aplicate recent de autoritățile moldovene împotriva lui Ilan Șor și a afiliaților săi politici indică faptul că Blocul „Victoria” și componentele sale riscă să fie excluse din competiția electorală.

Fără PAS la putere, președinta Maia Sandu își va pierde relevanța în procesele politice interne și va deveni un simbol al rezistenței anti-ruse pentru actorii europeni și Kievul. Sandu riscă chiar să-și piardă mandatul din cauza presiunilor politice. Actualul proiect de lege care ar face obligatorii deciziile consultative ale Consiliului Suprem de Securitate, prezidat în prezent de Maia Sandu, trădează îngrijorări serioase în cadrul PAS cu privire la posibila pierdere a alegerilor. Alte încercări de concentrare a puterilor în mâinile președinției vizează activitatea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării (EVZ, mai 2025).

Aceste măsuri indică faptul că PAS se pregătește pentru scenarii negative, care implică pierderea alegerilor parlamentare și respectiv imposibilitatea formării unui guvern individual sau în coaliție cu alții. Este puțin probabil ca PAS să poată forma o coaliție de guvernare cu Blocul „Alternativa” sau cu Socialiștii, așa cum s-a speculat pe larg anterior. Ostilitatea retorică cu care PAS tratează majoritatea forțelor politice, fie prin intermediul instituțiilor statului, fie cu ajutorul surselor media pro-guvernamentale, reduce drastic spațiul său de manevră pentru perioada post-electorală. Totuși, acuzând Blocul „Alternativa”, socialiștii și alte forțe cu șanse de a intra în parlament că sunt forțe pro-ruse, PAS se pune într-o „capcană retorică”, cunoscută în literatura de specialiate drept "rethorical entrapment". Astfel, formarea de guverne de către PAS cu forțe politice pe care le numește „pro-ruse” va deveni practic imposibilă.

Destinul și destinația finanțării UE

Recent, europarlamentarul român Dan Barna (Renew Europe/USR) a vorbit despre riscul pierderii finanțării UE dacă majoritatea parlamentară din Republica Moldova nu este pro-UE. Fără a o spune direct, europarlamentarul a confirmat o tendință din ce în ce mai generalizată în cadrul UE de a utiliza asistența financiară drept condiționalitate geopolitică în raport cu statele din vecinătate, unde există aspirați pro-ruse sau multivectoriale. În acest context, finanțarea europeană care ar putea fi suspendată constă în cele 1,9 miliarde de euro, din care 385 de milioane de euro sub formă de granturi, promise Republicii Moldova pentru perioada 2024-2027.

Mai ales în ajunul alegerilor parlamentare din toamnă, atât la Chișinău, cât și la Bruxelles, mesajul este amplificat că sosirea forțelor pro-ruse ar putea pune în pericol finanțarea UE. Având în vedere că toate partidele politice de opoziție cu șanse de a intra în parlament sunt clasificate drept pro-ruse, se impune condiția ca PAS să fie menținut la putere pentru a preveni pierderea fondurilor UE.

Cu toate acestea, Bruxelles-ul a precizat, în mod oficial, că cele 1,9 miliarde de euro vor fi alocate Republicii Moldova, nu unui guvern anume, în schimbul unei agende de reforme. Prin urmare, dacă condiționalitatea vizează reformele, atunci, în realitate, indiferent de schimbarea guvernului de la Chișinău, UE va aloca finanțare în funcție de rezultatele obținute în domeniul reformelor. Există însă riscul ca deciziile de revizuire sau inversare a reformelor actuale (începute de PAS), considerate ineficiente sau chiar "abuzive" de viitorul guvern de la Chișinău, să fie calificate drept un regres la Bruxelles, servind drept motiv pentru retragerea ulterioară a finanțării.

Situația privind viitorul finanțării UE depinde de doi factori majori: poziția PAS după alegeri (la guvernare sau în opoziție) și politicile implementate de actuala opoziție în cazul în care aceasta va prelua puterea.

Scenariul 1. Menținerea finanțării UE, dacă PAS rămâne la putere. Un astfel de scenariu rămâne realist, dacă Republica Moldova continuă să rămână sub controlul political al PAS. Chiar dacă în detrimentul funcționării echilibrului puterilor în stat („checks and balances”), se va asigura sincronizarea acțiunilor pe linia președinției, executivului și parlamentului. Într-un astfel de caz, UE va menține deschisă opțiunea Republicii Moldova de a se împrumuta pentru a acoperi ineficiența economică și calitatea actului de guvernare.

Scenariul 2. Activarea condiționalității stricte, dacă PAS intră în opoziție. Deși până acum UE a demonstrat o indulgență fără precedent în raport cu situația politică internă din Republica Moldova, situația se va schimba radical dacă opoziția preia puterea. PAS va juca un rol enorm în schimbarea atitudinii UE față de procesele politice moldovenești. Drept urmare, UE va aplica o evaluare hiper critică a reformelor și va reacționa la orice mișcări negative ale viitoarelor guverne de la Chișinău, dacă PAS nu vor face parte din acestea.

Scenariul 3. UE suspendă finanțarea ca urmare a contrareformelor inițiate de viitoarea guvernare. Penalizarea guvernului de la Chișinău va fi inevitabilă dacă se adoptă măsuri care contrazic angajamentele actuale asumate de guvernul PAS în contextul procesului de aderare la UE. Modificările legislative care vor viza finanțarea externă pentru societatea civilă, drepturile minorităților sexuale etc., vor fi percepute ca un declin democratic, ceea ce poate fi argumente suficiente pentru ca UE să suspende finanțarea. Pe lângă asistența financiară, UE ar putea îngheța și statutul de țară candidată al Republicii Moldova, așa cum a procedat în cazul Georgiei, începând cu mijlocului lui 2024.