Arheologii au făcut o descoperire importantă, care ar putea clarifica misterul biblic al lui Moise

Arheologii au făcut o descoperire importantă, care ar putea clarifica misterul biblic al lui MoisePovestea Exodului din Biblie. Sursa foto. Wikipedia

Arheologii din Egipt au făcut o descoperire considerată deosebit de importantă, care ar putea aduce noi perspective asupra unuia dintre cele mai cunoscute episoade biblice, cel al lui Moise, informează gbnews.com.

Arheologii din Egipt ar putea clarifica misterul biblic al lui Moise

Cercetătorii au identificat un fragment dintr-o statuie antică despre care se crede că îl înfățișează pe Ramses al II-lea. Mai exact, statuia care îl înfățișează pe faraonul Ramses al II-lea (Ramses cel Mare), considerat de mulți a fi faraonul din povestea biblică a Exodului, a fost descoperită la situl arheologic Tel Faraon, lângă El Husseiniya, în estul Deltei Nilului, a anunțat Ministerul egiptean al Turismului și Antichităților.

Fragmentul recuperat, ce include picioarele și baza statuii, are o înălțime de aproximativ șapte picioare (aproximativ 2,13 - 2,14 metri), iar autoritățile estimează că greutatea sa se situează între cinci și șase tone.

Hisham el-Leithy, secretarul general al Consiliului Suprem pentru Antichități din Egipt, a declarat că  deși statuia a fost prost conservată, elementele rămase „prezintă caracteristici regale care sugerează că a făcut cândva parte dintr-o triadă, similare cu cele descoperite în mai multe situri arheologice din Sharqia”.

Contextul biblic și legătura cu Ramses al II-lea

Potrivit Cărții Exodului, Moise s-a confruntat cu un faraon care a refuzat eliberarea israeliților din robie, eveniment care a declanșat povestea Exodului. În acest context, Ramses al II-lea este adesea invocat de cercetători ca posibil candidat pentru acest rol istoric.

Deși piesa este afectată de uzură, specialiștii au identificat elemente suficiente pentru a o asocia cu stilul artistic al regalității din perioada Noului Regat al Egiptului, datată aproximativ între 1550 și 1070 î.Hr. Analizele preliminare indică faptul că statuia nu a fost realizată inițial pentru locul în care a fost descoperită.

Statuie

Statuia descoperită. Sursa foto: Ministerul Turismului și Antichităților

Ipotezele cercetătorilor sugerează că sculptura ar fi putut fi adusă din Pi-Ramses, capitala ridicată de Ramses al II-lea în Delta Nilului. Ulterior, aceasta ar fi fost mutată la Tel Faraoun, cunoscut în antichitate sub numele de Emet, unde ar fi putut fi reutilizată într-un complex religios.

Ramses al II-lea, care a condus Egiptul între 1279 și 1213 î.Hr., este cunoscut pentru puterea sa militară, având o armată estimată la aproximativ 100.000 de soldați. În plus, el este frecvent identificat cu faraonul biblic, în principal din cauza referinței din Exodul 1:1 la orașul „Raamses” sau Pi-Ramses, construit în secolul al XIII-lea î.Hr.

Dezbateri istorice și limitele dovezilor

Corelațiile geografice și influența sa majoră în dinastia a XIX-a au contribuit la consolidarea acestei teorii în rândul unor cercetători. Se consideră că orașul ridicat de Ramses al II-lea se afla în aceeași zonă estică a Deltei Nilului de unde provine și fragmentul descoperit.

Totuși, istoricii subliniază că nu există dovezi arheologice directe care să confirme identitatea faraonului menționat în povestea biblică a Exodului, iar textul biblic nu oferă un nume specific al conducătorului.

O descoperire similară, realizată în 2024, a scos la lumină o sabie de bronz veche de aproximativ 3.000 de ani, purtând însemnele lui Ramses al II-lea. Artefactul a fost găsit la Tell Al-Abqain, un fost avanpost militar considerat strategic, în zona Housh Eissa, la sud de Alexandria.

Specialiștii cred că arma ar fi aparținut unui soldat de pe fort, nu faraonului. Egiptologul Elizabeth Frood, de la Universitatea Oxford, a declarat pentru The Washington Post: „Un obiect care să poarte cartușele lui Ramses al II-lea mi-ar sugera că a aparținut cuiva de rang relativ înalt”. Ea a adăugat: „A putea expune un astfel de obiect, chiar dacă ar fi fost probabil într-o teacă, era un indicator al statutului și prestigiului”.

6
1
Ne puteți urmări și pe Google News