Invitatii EVZ
Apărarea securității naționale în mediul online în Republica Moldova: combaterea dezinformării sau „cenzurare”
Denis Cenusa / sursa foto: Twitter
Din cuprinsul articolului
Legislația privind mass-media se află într-un proces continuu de ajustare. Autoritățile moldovene doresc să restricționeze activitatea informațională online dacă aceasta implică dezinformare sau discurs instigator la ură. Aceste modificări sunt urmărite înainte de alegerile parlamentare din septembrie. Intenția invocată de majoritatea parlamentară – Partidul Acțiune și Solidaritate – care propune reglementarea online vizează în mod explicit materialele video. În acest sens, 17 deputați PAS au înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale (nr. 174/2018). Proiectul de lege a fost înregistrat pe 29 mai 2025 și a fost trimis Comisiei de la Veneția spre examinare.
Opoziția parlamentară – Socialiștii – este cea care a tras un semnal de alarmă cu privire la noul proiect de lege. Aceasta a acuzat majoritatea PAS că a elaborat proiectul de lege „în secret”, solicitând revocarea proiectului de lege și organizarea unor consultări publice ample. Opoziția extraparlamentară, Blocul „Alternativa”, a cerut, de asemenea, retragerea proiectului de lege. În opinia opoziției, noile modificări legislative pot fi folosite ca instrumente de reprimare a libertății de exprimare.
Majoritatea membrilor PAS care doresc revizuirea Codului susțin că modificările constituie o ajustare a legislației europene, invocând Directiva UE 2018/1808 privind reglementarea platformelor de partajare video. Directiva UE își propune să combată conținutul video ilegal legat de protecția minorilor (drepturile omului) și de integritatea producției video europene, fără a menționa deloc dezinformarea. Cu toate acestea, deputații PAS folosesc Directiva ca unul dintre principalele argumente pentru a justifica necesitatea modificării Codului. Mai exact, modificările propuse vizează consolidarea capacităților de monitorizare și sancționare ale Consiliului Audiovizualului (cu amenzi de până la 200.000 de lei moldovenești sau peste 10.000 de euro).
Riscurile pe care opoziția le anticipează rezidă în faptul că PAS influențează politic instituțiile statului, inclusiv Consiliul Audiovizualului. Prin urmare, orice creștere a atribuțiilor Consiliului ar putea consolida de facto pozițiile PAS în domeniul controlului asupra spațiului media național. În cele din urmă, interesul majorității parlamentare pentru revizuirea Codului Mass-media cu 4 luni înainte de alegerile parlamentare alimentează suspiciuni că scopul modificărilor este mai degrabă electoral.
Unele îngrijorări legate de proiectul de lege: „notificatori” și definiția extinsă a dezinformării
La etapa actuală a negocierilor de aderare, UE nu a adresat Chișinăului nicio solicitare specifică privind transpunerea Directivei 2018/1808. Cu toate acestea, proiectul de lege elaborat de deputații PAS sugerează că modificările propuse vin să contribui la ajustarea legislației la standardele europene. Deși domeniul de aplicare al Directivei UE privește în mare măsură prerogativele Ministerului Culturii, partea argumentativă a proiectului de lege promovat de PAS se concentrează pe dezinformare și extinderea puterilor de sancționare ale Consiliului Audiovizualului. Deputații PAS menționează implicarea Ministerului Culturii în procesul de implementare a noilor modificări la Codul mass-media. Cu toate acestea, principalul „know-how” al viitorului Cod, dacă va fi aprobat, este legat de combaterea dezinformării. Extinderea definiției dezinformării ar putea duce la inhibarea utilizatorilor online.
Noua definiție vizează nu doar securitatea națională (așa cum este prevăzută în actualul Cod al mass-media), ci și procesele democratice, ceea ce adaugă un anumit grad de subiectivitate evaluării fenomenului dezinformării. În același timp, dreptul Consiliului de a legitima „notificatorii de încredere” să joace rolul poliției în spațiul online va crește inevitabil impactul noii legislații. Majoritatea acestor „notificatori” ar putea deveni jurnaliști și ONG-uri, care până acum au fost implicați în proiecte de combatere a dezinformării rusești ca „verificatori de fapte” (fact-check-eri). Opoziția s-a grăbit deja să compare posibilii „notificatori” cu „stukaci” (în rusă înseamnă – cei care toarnă informația și sunt considerați trădători).
Deși spațiul online unde conținutul video este partajabil (Facebook, Youtube etc.) este o zonă gri, condițiile politice din Republica Moldova necesită o abordare proporțională și depolitizată pentru a evita compromiterea eforturilor de reglementare. Dacă sunt necesare schimbări în contextul electoral, atunci proiectul de lege trebuie să implice consultări publice ample. Implicarea întregii opoziții în ajustarea și finalizarea legislației ar anula narațiunea conform căreia modificările sunt făcute pentru a cenzura opoziția sau cetățenii în spațiul online. Preocupările ridicate de opoziție pot părea exagerate, dar ignorarea lor poate fi în detrimentul cooptării majorității populației în procesul de implementare a legislației.
Principalele scenarii care se pot desfășura în contextul acestei legi depind de riscurile de discreditare a majorității PAS în ajunul alegerilor. Principala preocupare a guvernului este ca restricțiile adoptate să nu devină instrumente viitoare folosite împotriva aliaților ideologici ai PAS din mass-media și societatea civilă, dacă opoziția câștigă alegerile parlamentare.
Scenariul 1. Noul Cod al mass-media este adoptat fără modificări, înainte de alegeri. Având în vedere că partenerii externi nu reacționează la criticile opoziției la adresa acțiunilor guvernului, modificările aduse Codului ar putea fi adoptate de majoritatea PAS fără nicio dificultate. Pentru ca această inițiativă să fie abandonată, ar fi nevoie de o reacție dură din partea societății civile, similară cu cea pe care au avut-o atunci când au criticat inițiativa de lansare a unui post de televiziune rusesc „Moldova 3”.
Scenariul 2. Codul este revizuit, dar după consultări publice și cu implicarea unei părți a opoziției. Pentru a evita acuzațiile că ar încerca să cenzureze spațiul online, majoritatea PAS ar putea organiza audieri publice pentru a crea cel puțin aparența unui proces legislativ incluziv. Un astfel de scenariu ar putea fi folosit pentru a prelua unele recomandări ale opoziției, considerată pro-UE, cu care PAS împărtășește o logică similară în ceea ce privește combaterea dezinformării. Astfel, Codul modificat ar putea fi adoptat în ajunul alegerilor și promovat ca o modalitate prin care forțele moldovenești pro-UE să combată împreună dezinformarea rusească.
Scenariul 3. Procesul de modificare a Codului este suspendat până după alegeri. Un astfel de scenariu are un grad ridicat de improbabilitate. Există o aliniere perfectă a intereselor între guvern (PAS), societatea civilă, mass-media și partenerii UE în ceea ce privește combaterea dezinformării înainte de alegeri, pentru a preveni interferența Rusiei. Intensificarea restricțiilor poate avea efecte negative asupra libertății de exprimare, distorsionând și mai mult accesul opoziției la mass-media. Noile prevederi ale Codului ar putea maximiza supremația mediatică a PAS, care deja se bucură de o acoperire mediatică pozitivă din partea televiziunii publice și a instituțiilor media, care împreună cu guvernul promovează agenda pro-UE împotriva propagandei rusești.
