APADOR-CH scoate la iveală problemele legii anti-SLAPP. De ce forma finală nu corespunde tuturor solicitărilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România are o lege anti-SLAPP, menită să protejeze jurnaliștii, cetățenii și organizațiile civice de procesele judiciare folosite pentru intimidare. Actul normativ, promulgat de președinte, reprezintă rezultatul mai multor ani de negocieri și demersuri ale societății civile. Reprezentanții Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) susțin însă că forma finală a legii este departe de cea pe care au propus-o și că dezbaterile parlamentare au fost marcate de presiuni și lipsă de deschidere.

Legea care ar trebui să oprească procesele de intimidare are limite. Ce reproșează APADOR-CH

APADOR-CH a prezentat etapele implicării sale în elaborarea proiectului de lege, modificările pe care a încercat să le obțină și motivele pentru care a preferat să păstreze confidențiale anumite discuții cu parlamentarii. Reprezentanții organizației susțin că un deputat liberal le-ar fi transmis că adoptarea legii ar depinde de reducerea criticilor formulate de societatea civilă la adresa puterii.

„Am decis să facem ciocu’ mic, cum ne-a îndemnat parlamentarul, căci la mijloc era un interes mai mare decât al nostru”, au transmis reprezentanții organizației, într-un mesaj despre parcursul primei legi anti-SLAPP din România.

APADOR-CH. Sursa foto: Facebook

APADOR-CH, despre lupta pentru legea anti-SLAPP: presiuni, compromisuri și prevederi eliminate

Legea nr. 193/2026 urmărește să ofere protecție persoanelor care participă la dezbateri de interes public și care se confruntă cu acțiuni judiciare folosite pentru a le descuraja să vorbească despre anumite subiecte. Astfel de procese sunt cunoscute sub denumirea de SLAPP, abreviere din limba engleză pentru acțiuni strategice în justiție împotriva participării publice.

Toma Cuzin, actorul din „Las Fierbinți”, a fost reținut de poliție după un accident rutier. Ar fi ieșit pozitiv la Drugtest

Ziua în care Scînteia lui Ceaușescu s-a luat de piept cu Ungaria Populară

Potrivit APADOR-CH, aceste acțiuni pot fi inițiate de persoane, companii sau autorități care dispun de resurse financiare importante și care folosesc procesele pentru a pune presiune pe cetățeni, jurnaliști sau organizații neguvernamentale.

Organizația amintește că legislația europeană în domeniu a apărut pe fondul unor cazuri grave de intimidare a jurnaliștilor. Unul dintre cele mai cunoscute este cel al jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, ucisă în 2017, după ce publicase investigații despre afaceri și persoane influente. La momentul morții sale, aceasta se confrunta cu peste 40 de procese SLAPP, potrivit relatării APADOR-CH.

Directiva europeană anti-SLAPP a fost concepută pentru protejarea persoanelor implicate în cauze transfrontaliere. Organizațiile civice au cerut însă ca România să extindă protecția și asupra proceselor care se desfășoară exclusiv pe teritoriul țării.

Reprezentanții asociației susțin că legea ar fi putut oferi o protecție mai largă

Reprezentanții organizației susțin că au început demersurile pentru o transpunere mai amplă a Directivei europene încă din 2024. Aceștia au colaborat cu alte organizații neguvernamentale, jurnaliști și cetățeni care au avut de suferit din cauza unor procese considerate intimidante.

Scopul lor a fost ca legea să se aplice nu doar cauzelor transfrontaliere, ci și celor naționale. În plus, au solicitat garanții pentru persoanele vizate de proceduri penale și administrative și măsuri concrete împotriva cheltuielilor de judecată disproporționate.

Pentru a susține propunerile, reprezentanții organizației au discutat cu persoane care s-au confruntat cu astfel de procese și au documentat situațiile în care costurile judiciare au devenit o povară greu de suportat.

„Am făcut zeci de interviuri cu „slapp-uiți”, am aflat povești revoltătoare și am aflat cum funcționează aceste procese și cum, ca om obișnuit, nu ai aproape nicio șansă să învingi un mecanism bine uns cu bani mulți, uneori inclusiv cu bani de la buget, deci plătiți de noi înșine”, au transmis reprezentanții APADOR-CH.

Organizația a înaintat propuneri Ministerului Justiției, instituția care a elaborat proiectul de lege. Inițial, potrivit relatării, reprezentanții societății civile au primit răspunsuri potrivit cărora directiva europeană trebuia transpusă fără extinderi suplimentare.

APADOR-CH a cerut apoi un punct de vedere la nivel european, pentru a afla dacă România putea adopta o legislație mai favorabilă persoanelor vizate de procesele SLAPP.

„Am scris „la UE” și am întrebat: ne lăsați să ne facem o lege mai bună, adică să se aplice tuturor cazurilor naționale, nu doar celor transfrontaliere? Și bineînțeles că UE ne-a lăsat, ba chiar ne-a încurajat că facem mai bine”, au povestit reprezentanții organizației.

În cele din urmă, Ministerul Justiției a inclus în proiect și cauzele naționale. APADOR-CH a considerat că această modificare reprezenta un prim pas important, dar a continuat să solicite îmbunătățiri în etapa parlamentară.

Un deputat liberal le-ar fi cerut reprezentanților societății civile să nu mai critice puterea

Potrivit APADOR-CH, dificultățile au apărut în momentul în care proiectul a ajuns în Parlament. Organizația susține că reprezentanții societății civile au încercat să discute cu membrii comisiilor parlamentare înainte de dezbateri, pentru a prezenta modificările pe care le considerau necesare.

În timpul unei astfel de discuții, un deputat liberal le-ar fi spus reprezentanților organizațiilor că proiectul nu reprezenta o prioritate pentru colegii săi și că adoptarea legii ar putea fi pusă în pericol dacă societatea civilă continua să critice puterea.

„Am fost trei reprezentanți ai societății civile la acea discuție, în care domnul deputat liberal ne-a spus franc că, deși el personal ar susține îmbunătățirile cerute de noi, legea asta nu e o prioritate pentru colegii lui parlamentari, iar dacă o vrem adoptată, ar fi bine „să facem ciocu’ mic” în societate și să nu mai fim așa de critici la adresa puterii. Altfel, ne-a zis domnul liberal, legea nu va trece niciodată. Nici vorbă de îmbunătățirile pe care mai voiam noi să i le aducem”, au relatat reprezentanții APADOR-CH.

Organizația afirmă că a ales să nu facă publică discuția la acel moment, deoarece se temea că demersurile ar putea afecta inclusiv adoptarea formei de lege deja obținute cu sprijinul Ministerului Justiției.

Reprezentanții APADOR-CH susțin că au considerat mai importantă adoptarea unei legi imperfecte decât riscul ca proiectul să fie blocat sau modificat într-o formă mai puțin favorabilă.

Amendamentele susținute de 60 de organizații nu au fost adoptate

În martie 2026, APADOR-CH a depus la Camera Deputaților un set de amendamente susținute de alte 60 de organizații. Propunerile urmăreau extinderea protecției oferite de lege și introducerea unor garanții suplimentare pentru persoanele vizate de procesele de intimidare.

Potrivit organizației, amendamentele au fost transmise inclusiv membrilor Comisiei juridice. O parte dintre acestea au fost susținute și de reprezentanții USR în comisie, însă nu au fost adoptate.

APADOR-CH susține că, în timpul singurei dezbateri organizate în Comisia juridică, reprezentanții societății civile au fost tratați cu superioritate și ironie. Ulterior, discuțiile au fost amânate, parlamentarii invocând faptul că nu primiseră amendamentele.

Organizația afirmă că documentele fuseseră transmise în repetate rânduri și consideră că procedura nu a permis o dezbatere reală asupra propunerilor.

În final, Camera Deputaților a adoptat tacit proiectul în forma propusă de Ministerul Justiției, fără un vot în plen și fără o dezbatere publică în care parlamentarii să explice de ce au respins modificările solicitate.

Ulterior, proiectul a trecut și de Senat, iar în septembrie 2026 a ajuns la președinte pentru promulgare.

„În final, Camera Deputaților a adoptat proiectul tacit, în forma propusă de MJ, fără vot și fără o singură ședință de plen în care cineva să explice de ce nu au vrut o lege mai bună. Ciocu’ mic a funcționat, deputații nu s-au opus transpunerii Directivei și legea a trecut pe șest, la împlinirea celor 45 de zile de la depunerea ei, fără să fie dezbătută”, au transmis reprezentanții APADOR-CH.

Noua lege permite respingerea rapidă a unor acțiuni judiciare vădit neîntemeiate

Chiar dacă forma finală nu include toate modificările cerute de societatea civilă, APADOR-CH consideră că actul normativ aduce câteva instrumente importante pentru apărarea persoanelor vizate de procesele SLAPP.

Legea se aplică și cauzelor naționale, nu doar celor transfrontaliere. De asemenea, persoana chemată în judecată poate solicita respingerea rapidă a unei cereri vădit neîntemeiate, iar reclamantului îi revine sarcina de a demonstra că acțiunea sa nu are acest caracter.

Un alt element îl reprezintă posibilitatea solicitării unor despăgubiri fără plata taxei judiciare de timbru. În plus, legea prevede o amendă judiciară cuprinsă între 10.000 și 100.000 de lei pentru procedurile abuzive, atunci când instanța stabilește că procesul a fost inițiat cu scopul de a intimida.

Organizațiile civice pot interveni în anumite procese pentru a susține persoanele chemate în judecată, iar Avocatul Poporului primește, la rândul său, un rol în astfel de situații.

Potrivit APADOR-CH, aceste mecanisme pot contribui la reducerea presiunii financiare și juridice asupra celor care vor să participe la dezbateri publice și să semnaleze probleme de interes general.

Legea nu acoperă procesele penale și administrative

Reprezentanții APADOR-CH atrag atenția că noua legislație are și limite importante. Printre acestea se numără faptul că protecția nu se extinde la procesele penale și la cele administrative, deși, potrivit organizației, asemenea proceduri pot fi folosite pentru a pune presiune pe cetățeni și pe organizațiile neguvernamentale.

O altă problemă semnalată privește cheltuielile de judecată disproporționate. Legea face trimitere la Codul de procedură civilă, fără să introducă un mecanism distinct care să împiedice transformarea acestor costuri într-o povară financiară imposibil de suportat.

APADOR-CH amintește că unele organizații neguvernamentale au ajuns să fie dizolvate după ce nu au putut achita cheltuielile de judecată și despăgubirile stabilite în procese cu dezvoltatori imobiliari.

Organizația critică și nivelul ajutorului public judiciar, pe care îl consideră insuficient în raport cu resursele financiare pe care le pot mobiliza companiile sau instituțiile puternice.

În plus, legea nu se aplică proceselor aflate deja pe rol, ceea ce înseamnă că persoanele implicate în astfel de litigii nu vor beneficia de noile prevederi pentru cauzele începute anterior intrării sale în aplicare.

APADOR-CH susține că legea a fost adoptată mai ales datorită presiunii societății civile

În evaluarea organizației, adoptarea legii reprezintă un progres, dar nu și rezultatul unei dezbateri parlamentare pe măsura importanței subiectului.

Reprezentanții APADOR-CH consideră că obligațiile europene au determinat adoptarea actului normativ, în timp ce societatea civilă a avut un rol important în extinderea protecției la cauzele naționale. Organizația critică atitudinea unor parlamentari față de ONG-uri și față de cetățenii care încearcă să influențeze politicile publice.

„Totuși, facerea unei legi care să apere drepturi și libertăți ar trebui să fie mai presus de orgoliile și disputele personale, pentru că ea îi va servi și pe cetățenii care i-au ales pe acei politicieni supărați pe o parte a societății civile. Ne va servi pe toți. Iar votarea unei legi presupune dezbateri, negocieri și dialog cu toate părțile implicate, nu „ciocu’ mic că noi suntem la putere!””, au transmis reprezentanții asociației.

În concluzie, APADOR-CH consideră că legea anti-SLAPP oferă instrumente noi pentru protejarea persoanelor care participă la dezbateri de interes public, însă atrage atenția că lipsurile sale vor continua să afecteze anumite categorii de cetățeni și organizații.

„În fine, legea există și o să vedem pe viitor dacă ce am câștigat azi în genunchi poate fi folosit mai departe în picioare. Iar pentru ce a rămas pe dinafara ei…, nu ne oprim aici”, au transmis reprezentanții Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).