„Situația de urgență pandemică și criza economică sunt două scenarii care trebuie analizate în comun și care trebuie percepute ca o unică provocare, până la găsirea unui „vaccin”, atât pentru cele mai importante probleme ale Germaniei cât și pentru Europa: acesta este rezumatul discursului ţinut de Angela Merkel cu ocazia tradiţionalei conferințe de presă de vară, axată pe evoluțiile cauzate țării de pandemie și pe așteptările din lunile următoare.

Merkel nu s-a ascuns niciodată, nici în cele mai dificile faze ale mandatului său, iar în fața coronavirusului și a consecințelor sale alege să facă același lucru: „Există indicii că lucrurile vor deveni ceva mai dificile în următoarele luni”. După o ezitare iniţială, Berlinul a înfruntat pandemia din punct de vedere sanitar, iar în contextul politic european și-a consolidat conducerea strategică acționând ca un mediator necesar între Franţa macroniană, partenerul junior al axei Paris-Berlin și țările mediteraneene, pe care Merkel nu a dorit sau nu a putut, în acest context, să le abandoneze complet. Însă lunile următoare vor reprezenta un factor necunoscut pentru întreaga Europă.

Și, aşa cum amintește Cancelarul, în următoarele luni, problema răspunsului la crizele în curs de pregătire poate deveni mult mai complexă decât în ​​primele luni ale anului 2020. Iniţial, în primele luni ale anului, țările europene afectate de virus s-au strâns în jurul executivelor lor şi timp de câteva săptămâni au suportat restricții, îngrădiri, reducerea activităților personale, limitări ale fluxului normal al economiei, concentrându-se pe nevoia de a lupta împotriva unui inamic comun. După care au urmat consecințele psihologice și sociale ale închiderii și, mai presus de toate, bilanțurile economice extrem de dure: iar conceptul de „toţi în aceeași barcă” s-a dovedit a fi cel mai relativ lucru care putea exista. Și nici Germania nu a făcut excepție: cu puțin sub 9.500 de decese, Berlinul a plătit un tribut uman mai mic decât Italia, Franța, Spania și Regatul Unit, însă prăbușirea economică și socială a fost fără precedent. Berlinul a fost copleșit de recesiunea globală, economia țării s-a contractat atingând un record de 9,7% în al doilea trimestru, în timp ce cheltuielile consumatorilor, investițiile în afaceri și exporturile au scăzut la apogeul pandemiei Covid-19. Șomajul a crescut la 6,4%, iar sărăcia, care a fost mult timp endemică pentru categoria celor mai defavorizați de pe piața muncii, continuă să rămână o problemă.

Toate aceste probleme ar fi exacerbate în cazul în care o nouă carantină ar răspândi şi mai mult decalajul social și ar obliga guvernul să recurgă la noi intervenții de urgență, după zecile de miliarde de euro oferite pentru a salva companiile aflate în criză, a menține disponibilizările, a promova investițiile. Recent, guvernul german a decis să-și extindă regimul CIG, precum și ajutorul pentru întreprinderile mici și mijlocii, în fața impactului economic al epidemiei de coronavirus care durează mai mult decât se aștepta. O reapariție a pandemiei fără prezența unui vaccin pentru Sars-Cov-2 („Nu știm dacă vor fi trei luni sau 12 luni sau 15 luni. În acest sens, este într-adevăr o provocare necunoscută pentru situația noastră financiară”, a spus Merkel, care avertizează asupra perioadelor grele care vor urma. Neliniștile sociale, nemulțumirea care a dus la protestele recent interzise împotriva regimului distanțării sociale și teama de un al doilea val, nu lipsesc nici ele. Cancelarul nu neagă legitimitatea acestor sentimente, netezește colțurile, însă ascultă.

Merkel din 2020 este diferită de gardianul inflexibil al rigorii din 2011 și 2012: neliniștile sociale mult timp ignorate și care au dus la un declin accentuat al consensului, interesează acum guvernul. Inclusiv problemele celor mai tineri. „Voi face tot posibilul pentru a împiedica copiii să devină înfrânţii acestei epidemii”, a spus cancelarul, adăugând că „școala nu trebuie să lase pe nimeni în urmă”. Prin cuvintele sale, cancelarul nu transmite nici isterii alarmiste, nici nu subestimează superficial situaţia: înțelege şi conștientizează faptul că trăieşte un moment delicat și că nu-şi poate permite gesturi neprevăzute, însă pregăteşte populaţia şi se concentrează pe simțul responsabilității colective şi pe imposibilitatea de a separa criza sanitară de „contagierea economică”, scrie Il Giornale.

Traducerea Rador