UE a luptat cu o serie de crize în ultimii câțiva ani – legate de piețele financiare, de migrație, de moneda euro și, acum, de pandemia de Covid-19.

Și totuși una dintre cele mai mari provocări țintește direct spre însăși inima Uniunii: subminarea statului de drept din interior de către statele membre.

Însă uneori am sentimentul că discuția noastră despre statul de drept este prea abstractă.

În ciuda unei abundențe de definiții filozofice și juridice datând încă de pe vremea lui Aristotel, e dificil să-l percepi în viața noastră de zi cu zi. În cele mai multe țări UE, statul de drept este doar o stare de fapt.

După cum se exprima cândva Dwight D. Eisenhower, ce mai clară modalitate de a arăta ce înseamnă statul de drept în viața de zi cu zi este să-ți reamintești ce se întâmpla atunci când nu exista stat de drept.

În calitate de german, văd istoria germanilor ca pe un avertisment constant cum că statul de drept trebuie apărat – și că trebuie să fii vigilent, pentru a detecta chiar și cele mai infime începuturi ale erodării lui.

O democrație solidă și un stat de drept solid constituie cheia de boltă a unei societăți europene deschise cât și a viitorului UE, al țărilor și regiunilor ei.

Lucru cu atât mai valabil în cazul regiunii mele natale, Renania de Nord-Westfalia.

Suntem statul cel mai populat al Germaniei, situat în inima Europei, cu aproape 18 milioane de locuitori și locuri foarte atractive pentru investiții. Statul de drept este criteriul după care cetățenii și investitorii caută guverne corecte, libertate și prosperitate în regiuni.

Țările cu sisteme judiciare de încredere și eficiente au o probabilitate mai mare de a atrage investiții străine directe comparativ cu statele care au instituții judiciare cu probleme.

În orice caz, câteva state membre se confruntă cu probleme grave. În decurs de numai câțiva ani am asistat la regrese autoritare tot mai mari, la eșecuri provocate de corupție și la amenințări la adresa presei libere și a jurnaliștilor.

 Judecători contra guverne?

 Cum eu însumi sunt fost judecător și secretar de stat în Ministerul Justiției, simt o durere aparte când văd orice fel de restricții ori controale autoritare impuse justiției.

Principiul independenței judiciare e una dintre valorile fundamentale ale UE, consfințită de Carta Drepturilor Fundamentale și de tratate.

Încrederea reciprocă în normele statului de drept este precondiția elementară a cooperării judiciare în UE. UE, la fel ca oricare comunitate politică, se va destrăma atunci când valorile ei fundamentale nu vor mai fi împărtășite de toată lumea.

Comisia Europeană a luat măsuri fără precedent pentru a putea reacționa la violările statului de drept. Primul Raport privind Statul de Drept constituie un element important al instrumentarului european menit a identifica și ameliora asemenea deficiențe.

Încurajez din toată inima Comisia, în calitatea ei de gardian al tratatelor, și salut regimul de condiționare a accesului la bugetele UE.

Procedurile de infringement bazate pe Articolul 7 al tratatului UE ar trebui aplicate ori de câte ori este nevoie. Europa trebuie să dea o replică fermă și unanimă oricui ne contestă valorile fundamentale.

Deși numai atât nu va fi suficient.

Sancțiunile, de unele singure, nu vor putea proteja principiile fundamentale ale UE. Deși nu ne putem lipsi nici de un mecanism punitiv solid, principiile noastre fundamentale ar trebui să fie consolidate într-un mod pozitiv.

Statele membre și regiunile trebuie să acționeze. Dacă vrem ca Europa și valorile ei să prevaleze, avem nevoie de concepte participative pentru a promova o dezvoltare pozitivă în regiunile noastre.

Este vital să promovăm conceptul de stat de drept în rândul cetățenilor noștri.

De aceea în Germania se oferă o educație juridică elementară și se începe cu cei mai mici, cu ore juridice predate de profesioniști în școlile noastre.

Mai mult, Germania a inițiat așa-zisul „Pact pentru Stat de Drept”, încheiat între autoritatea federală și cele statale.

Pactul prevede înființarea a 2.000 de noi posturi de judecători și procurori până la sfârșitul lui 2021. Renania de Nord-Westfalia și-a îndeplinit (și depășit) deja partea ce-i revine.

Dar, mai bine decât să ne lăudăm noi înșine, ar trebui să fim auto-critici.

Dacă vrem ca alții să ia în serios statul de drept, trebuie să ne ridicăm la nivelul propriilor noastre standarde ambițioase. Ar trebui să începem din regiunile în care locuim, să identificăm și să soluționăm ce nu merge bine sau ce poate fi îmbunătățit.

De exemplu, în raportul statului de drept se menționează că în Germania există posibilitatea ca miniștrii justiției să le dea instrucțiuni procurorilor. Deși există deja în vigoare garanții constituționale extinse și norme de aplicare a legii, în anumite cazuri legislativul nostru elaborează noi amendamente și îmbunătățiri.

Ar trebui de asemenea să fim vigilenți cu privire la modul în care reacționăm la pandemie.

Unele guverne au adoptat măsuri drastice, nu totdeauna conforme cu statul de drept. Au fost impuse stări de urgență, în unele cazuri parlamentele sau alte mecanisme de control democratic au fost suspendate; au fost adoptate măsuri care afectează libera exprimare și asociere și drepturile legate de intimitate.

Pentru a ne ridica la nivelul propriilor standarde trebuie să fim vigilenți și să verificăm necesitatea restricțiilor guvernamentale la toate nivelurile – european, național și regional.

Un viitor prosper al UE nu poate înflori decât din interior, cu regiunile în calitate de inimă a Europei.

Articol de Dirk Wedel (fost judecător german, secretar de stat în Ministerul Justiției al statului Renania de Nord-Westfalia și membru al grupului Renew Europe în Comitetul European al Regiunilor)

Traducere Rador