În dosarul în care este judecată alături de Adrian Videanu, fosta şefă a DIICOT a fost condamnată în primă instanţă la patru ani de închisoare, iar în cel cu Horia Simu a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Ambele sentinţe care se aşteaptă astăzi vor fi definitive.  

Adrian Videanu a fost achitat de instanţa de fond

În primul dosar, DNA a cerut condamnarea fostului ministru Adriean Videanu, achitat în faza de fond a procesului pentru complicitate la abuz în serviciu.

"Trebuie să ţineţi cont de reaua-credinţă a inculpatei", a spus atunci procurorul, subliniind că Alina Bica şi-ar fi încălcat competenţele atunci când a ridicat sechestrul asigurător pe acţiunile pe care Adriean Videanu le deţinea la SC Titan Mar.

În ultimul cuvânt, Adriean Videanu a declarat că el nu a întâlnit-o niciodată pe Alina Bica, în afara şedinţelor de guvern în care aceasta participa în calitate de secretar de stat la MJ. El a explicat atunci că acţiunile la purtător pe care le avea la SC Titan Mar SA erau ipotecate la o altă societate, iar el nu ar fi avut niciun beneficiu în ridicarea sechestrului pus de procurori.

În noiembrie 2016, Alina Bica a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, însă a fost achitată pentru două infracţiuni de abuz în serviciu şi o alta de favorizarea făptuitorului. În acelaşi dosar, fostul ministru Adriean Videanu a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu.

Potrivit DNA, pe 24 septembrie 2013, DIICOT a dispus în dosarul Romgaz sechestru asigurător asupra bunurilor imobile deţinute de Adriean Videanu până la concurenţa sumei de 277.000.000 lei, inclusiv asupra a 80 de acţiuni deţinute de acesta la SC Titan Mar SA.

În perioada următoare, cu ajutorul Alinei Bica, Adriean Videanu a reuşit să înstrăineze acţiunile pe care le deţinea la Titan Mar, operaţiune facilitată şi de faptul că, înainte de impunerea sechestrului, fostul ministru al Economiei a făcut demersuri pentru transformarea celor 80 de acţiuni nominative pe care le deţinea în acţiuni la purtător.

DNA mai arată că, după ce a fost pus sub acuzare în dosarul Romgaz, Adriean Videanu a făcut mai multe plângeri la DIICOT împotriva instituirii sechestrului, toate fiind însă respinse. Cu toate acestea, la data de 25 februarie 2014, procurorul-şef al DIICOT Alina Bica, deşi nu avea competenţa, a admis o plângere depusă de Videanu şi a dispus ridicarea sechestrului pe acţiuni.

DNA mai susţine că, în cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti. Alina Bica le-a solicitat subordonaţilor săi de la DIICOT să ceară în instanţă condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, potrivit procurorilor DNA.

Astfel, în contextul în care, în primăvara anului 2013, Ovidiu Tender era judecat în dosarul RAFO instrumentat de DIICOT, în care rechizitoriul a fost întocmit de şefa instituţiei, omul de afaceri a pus, prin avocaţii săi, la dispoziţia lui Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost ofiţer de poliţie judiciară şi consilier al Alinei Bica, documente privind respectiva cauză penală, în scopul consultării şi exprimării unei opinii, atât de el, cât şi de către Bica, pentru a avea şansa unei soluţii favorabile.
 

Dosarul pentru care Alina Bica a depus plângere penală împotriva Laurei Codruţa Kovesi

Al doilea dosar în care Bica ar putea primi astăzi sentinţa de definitivă este cel în care este judecată alături de omul de afaceri Horia Simu.

La ultimul termen al procesului, reprezentantul DNA a explicat că se impune majorarea condamnării de 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare primită de Alina Bica la instanţa de fond, susţinând că acesteia trebuie să i se aplice o pedeapsă apropiată de maximul special prevăzut de lege, având în vedere că ea a săvârşit infracţiunile în calitate de magistrat cu funcţie de conducere.

Procurorul a cerut pedepse mai mari şi pentru ceilalţi doi inculpaţi din dosar – Horia Simu (4 ani închisoare cu executare în primă instanţă) şi fostul şef al ANAF Şerban Pop (5 ani închisoare cu executare).

Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu, însă magistraţii au schimbat încadrarea faptelor în infracţiunea de favorizarea făptuitorului.

În septembrie 2015, Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop au fost trimişi în judecată de DNA în dosarul privind mita pentru clasarea dosarului în care este implicat omul de afaceri Horia Simu.

Potrivit DNA, în anul 2014, Şerban Pop a primit de la Horia Simu suma totală de 230.000 de euro (cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară), pentru a interveni la nivelul conducerii DIICOT în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal care îl privea pe omul de afaceri. O parte din aceşti bani ar fi ajuns la Alina Bica, prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu, la acea dată consilierul ei.

La ultimul termen, avocatul Alinei Bica, Doru Trăilă, a anunţat că a depus la Parchetul General o plângere penală împotriva şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi a unui alt procuror, pentru represiune nedreaptă şi cercetare abuzivă.

Practic, Alina Bica acuză faptul că, în timpul instrumentării dosarului în care este acuzată de fapte de corupţie în favoarea omului de afaceri Horia Simu, „au fost comise o serie de abuzuri şi nereguli, ce se circumscriu unor fapte de natură penală. Procurorul şef al Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul DNA Gheorghe Popovici, cu acordul şi cu sprijinul Laurei Codruţa Kovesi, la data săvârşirii faptelor Procuror şef al DNA, a încercat prin promisiuni şi ameninţări să-l determine pe martorul denunţător Mihăilescu Florentin Ionuţ şi pe inculpatul Simu Horia să ofere declaraţii mincinoase în ceea ce mă priveşte, referitor la pretinsele infracţiuni de luare de mită şi abuz în serviciu. Aceiaşi procurori au trunchiat în mod fals anumite convorbiri telefonice purtate de mine cu martorul denunţător Mihăilescu Florentin Ionuţ, inducând în eroare instanţa de judecată pentru emiterea mandatului de arestare în ceea ce mă priveşte”.

Fosta şefă a DIICOT îi mai acuză pe cei doi de cercetare abuzivă pentru că au procedat la adunarea materialului probator prin ameninţări, şantaj şi promisiuni de netrimitere în judecată.

Dosarul a fost declanșat pe baza unui simplu denunţ

În dosarul la care face referire Alina Bica ea este judecată alături de omul de afaceri Horia Simu şi un fost şef ANAF, Şerban Pop, pentru fapte de corupţie. Potrivit rechizitoriului DNA, în 2014, Şerban Pop ar fi primit de la Horia Simu aproximativ 230.000 de euro, cash şi sub forma a două contracte de consultanţă judiciară, pentru a interveni la conducerea DIICOT, în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal al omului de afaceri.

Urmărirea penală împotriva celor trei a pornit la finalul lunii august 2015, iar dosarul a fost declanşat pe baza unui denunţ formulat de fostul consilier al Alinei Bica, fostul poliţist judiciar Ionuţ Mihăilescu. În ianuarie 2017, în primă instanţă, Bica a fost condamnată la 3 ani şi şase luni de închisoare în acest dosar, iar la finalul acestei luni se aşteaptă sentinţa finală.

Alina Bica a părăsit teritoriul României, ea stabilindu-se în Costa Rica, acolo unde se află şi Elena Udrea. În urmă cu câteva săptămâni, Alina Bica a transmis că îşi doreşte să se întoarcă în România.