Promovarea precară, dar și lipsa oricăror stimulente pentru companiile care aduc turiști străini în țară fac din România în special o destinație pentru turismul intern. Despre ce ar trebui făcut în turism, care va fi impactul ultimelor prevederi legale asupra acestui domeniu, dar și despre Codul fi scal, Dan Andronic a discutat în cadrul emisiunii „Lumini și umbre” cu Alin Burcea, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism a și patronul firmei „Paralela 45”

Dan Andronic: De ce este România doar o țară de turism intern? Ne bucurăm de fiecare dată că sunt 200.000 de turiști, din care 198.000 sunt români.

Alin Burcea: E greu. În principal pentru că nu știm să ne facem promovare, nu pentru că nu am avea ce promova.

- În afară de acel moment cu brandul de țară, a mai existat în ultimii 25 vreo tentativă de promovare?

- Ceva care să fie concentrat pe brand în România, nu. Și de aici pornește problema. Am ieșit pe bucățele. Am ieșit cu Dracula, am ieșit cu Litoralul, am ieșit cu muntele, dar ca și concept unitar, brand turistic, nu. Ce strategie putem să avem noi astăzi când nu sunt în stare să plătească salariile la birourile din străinătate și chiriile? Cred că blestemul ”Mioriței” îl trăim și la nivel guvernamental și 80% din cei care ajung pe poziții de decizie parcă se tâmpesc. Noi am putea să facem niște lucruri normale și nu le facem bine.

- De ce nu faceți aceste lucruri la nivelul ANAT-ului, să mobilizați fonduri?

- De ce să mobilizăm fonduri când sunt strânse deja fonduri pentru turism? Domnul prim-ministru, care a declarat acum că Miami este mai ieftin decât litoralul românesc, abia îl aștept să vină ca să îi spun ce trebuie să facă.

- Cam cât costă o croazieră cum este aceea în care a fost Victor Ponta, de patru persoane. Era în Caraibe.

- Depinde, pentru că sunt croaziere care costă 300 de euro sau 1.000 de euro, pentru că le iei de acolo. Eu am văzut acum o croazieră.. erau persoane, o luau din Miami, și merg în Caraibe, cu 399 de dolari, 3 zile. Era o ofertă specială. Depinde de foarte mulți parametri. Dacă a fost cinci zile, poate să coste 500 de dolari, de persoană. Sau dacă se ia un apartament, între 1500 și 2.000 de dolari.

- Poate să fie mai ieftin decât la Mamaia, aici are dreptate...

- Dar la Mamaia nu se fac croaziere. Eu cred că dacă domnul prim-ministru, acum proaspăt venit din Miami, o să zică banii pe care îi alocăm Ministerului Turismului și Autorității gestionați-i voi ANAT-ul, o să îi zic merci și îi gestionăm.

- Mai există Autoritatea?

- Este o autoritate fără autoritate. Președinte este o doamnă, Mirela Matichescu.

- Ce bani de promovare au?

- În ultimii 7 ani nu au mai fost bani de la bugetul de stat, au fost 68 de milioane de euro alocați printr-un program european pentru promovarea turismului. Nu i-am cheltuit, dar aici nu răspunde nimeni. Dacă ați face o anchetă jurnalistică, pentru că nouă nu ni se răspunde, ca să ni se spună câți bani mai sunt de cheltuit... Vom veni puternic după finalul acestui an ca să ni se spună de ce nu s-au cheltuit. Este o crimă mai mare decât aia împotriva umanității.

- Sunt acele fonduri europene pentru care trebuie o procedură specială sau sunt pur și simplu bani guvernamentali care trebuie cheltuiți?

- Sunt fonduri europene, dar bani alocați strict pentru promovarea turistică a României. Sunt anumite canale care trebuie respectate. Din informațiile noastre, mai sunt vreo 20 de milioane.

- Deci s-au cheltuit 48?

- Se pare că s-au cheltuit 40. Pe diverse canale. Faptul că de trei ani de zile avem creșteri de la turiștii străini înseamnă că și-au făcut cât de cât treaba, dar nu a existat o strategie coerentă. Când ataci o piață, o ataci pe toate cele șapte-optzece forme de promovare. S-au făcut trei-patru ani panouri în Viena, ne-am mai dus puțin în Italia. Părerea mea este că nu a fost coerență în a folosi acești bani. Din păcate, la 31 a 12-a acest program se încheie și de la 1 ianuarie vom reveni în teritoriul banilor guvernamentali, și îmi e frică să mă gândesc.

Bulgaria dă vize turistice mult mai ușor

Dan Andronic: Sunt mai mulți turiști chinezi în Ungaria decât în România.

Alin Burcea: În toată Europa. Am fost în Santorini, cred că am văzut peste 100 de cupluri de chinezi care veniseră la celebrul apus de soare și își făceau poze. Noi suntem mai duri la acordarea de vize decât scrie la carte. Și am un exemplu, bulgarii. Rădeam noi de ei, poate că nu au atâtea valențe filosofice, dar ei vizele le dau destul de ușor, dau și la iranieni, la 7 zile. Sunt în relații bune cu ei, și cu secretarul de stat de la ambasada din România, un om serios, și mi-a spus: „domne, noi ne asumăm lucrul ăsta și plătim amendă. Dacă ne prinde Bruxelles-ul, le dăm 4 milioane și încasăm 300”. Miam dat seama că are dreptate. Trebuie să riști puțin. Or, noi dacă suntem speriați, din China nu aducem pe nimeni, din țările arabe nu știm cum să le mai punem piedici, inclusiv din marea Rusie...

- Știu că bulgarii au avut un program care a început cu criza imobiliară, direcționat către piața rusă...Dacă îți cumpărai un apartament îți dădeau viză pe cinci ani. La noi există asemenea facilități? Nu.

- Pentru apart-hotelurile din Bansko, 80% sunt proprietari străini. La cinci apartamente un englez, 7 apartamente un francez, și condominiumul acela este administrat de un bulgar. Și stațiunea arată foarte frumos. Or noi... dacă nu știm să îi atragem pe oamenii ăștia să investească.

-Ați fost pe litoralul bulgăresc? Cu ce este mai bun decât cel românesc?

- Nu știu dacă e mult mai bun. Există o diferență majoră. Hotelurile noastre, în proporție de 85%, sunt majoritatea construite înainte de 1989, și sunt de două- trei și ceva, de patru stele. La bulgari, după ce au intrat în faliment, s-a construit foarte mult și ei au de patru și de cinci stele, noi. Noi cred că avem de cinci stele doar două.

- Când spuneți de două și trei stele majoritatea, înseamnă că mai putem să scădem la unele câte o stea, la fiecare.

- Nu la toate, pentru că unele la noi sunt foarte bune. Altele s-a și văzut la televizor, erau cu SIF Transilvania, când acuzau agențiile. SIF-ul trăiește între anii 1963 – 1968, nu au soft, nu s-a inventat pixul, s-a pierdut copia la indigo. La acest THR, care ține de SIF, nu se ocupă niciodată locurile. Și atunci ei dau free sale, vânzare liberă. Și, dacă nu există un sistem informatic să îți dai seama cât s-a ocupat, tot timpul este surpriză. Câți turiști avem? Astăzi putem să avem minus zece, mâine, plus 40. Dar nu se poate în 2015 să nu investești bani în soft.

Avem 1.500 de agenții care duc români în străinătate și doar 25 care aduc străini în România

Dan Andronic: Dacă ați fi în postura de a lua decizii, ce ați face pentru turism?

Alin Burcea: Cred că în primul rând trebuie să existe în buget bani de promovare. Sub 10 -12 milioane de euro pe an, numai pentru promovare, nici nu încape discuție. Doi. Trebuie să existe neapărat facilități reale pentru investițiile în turism, să nu ne mai ducem peste 10 milioane, atât pentru investiții greenfield, cât și pentru reparații capitale. Trei, aș lansa o grămadă de proiecte. Există un proiect pe care l-am discutat cu doamnă fostă ministru, nu vreau să îi dau numele. Se chema „primă de incoming”, prin care să stimulăm firmele care aduc turiști în România.

-Adică firme străine?

- Firme românești. Nu îi stimulăm deloc, ne batem joc de ei. Sunt 25 de firme mari și late. 1.500 cară români, doar 25 de firme aduc străini. Trebuie sprijiniți la partea de broșuri, chiar și la deplasări, bine, acum participarea la târguri de gratuită. Noi am propus o primă de incoming care înseamnă că, după ce aduci numărul de turiști, ți se scade din impozitul pe profit suma rezultată din numărul de nopți pe care l-ai făcut. Deci, dacă ai 10.000 de nopți, înmulțit cu trei, 30.000 de euro sau 3.000 de euro ți se scad din impozit. Niciun stimulent nu avem pentru incoming și trebuie neapărat ca din aceste 1.500 de agenții care duc românii în străinătate să mai vină 500 care aduc străini în România. Cum faci asta? Prin facilități fiscale. Trebuie neapărat o strategie de promovare coerentă, dar nu pe un an, pe patru-cinci, și chiar dacă se schimbă personajele ea trebuie să rămână pe o anumită perioadă și trebuie dusă până la capăt, și cam atât.

- Cât de mult contează infrastructura în economia acestui business? Că nu avem autostrăzi, aeroporturi. Câte charteruri vin în România cu turiști străini?

- Acum aeroporturi avem. Aeroportul din Cluj are un milion două sute de pasageri, aeroportul din Constanța este funcțional și merge, aeroportul din București merge, la Craiova de trei ani de zile s-a deschis un aeroport extraordinar, cel din Timișoara e de nivel european, Sibiul arată senzațional. Aeroproturi de bună calitate avem, nu avem încă trafic turistic suficient. Iar la infrastructură, într- adevăr, nu avem suficiente drumuri în țară, dar dacă ați fost în Republica Dominicană, acolo este aeroportul, se merge Biafra, Kenia pe niște drumuri aproximative.

Despre Codul fiscal: Alegerile nu se mai câștigă cu sacoșe și prostii. Trebuie să vii cu lucruri reale

Dan Andronic: Cum stăm cu Codul Fiscal, cum se vede dinspre investitori? Noi la Capital și la Evenimentul zilei am susținut în permanență aceste măsuri, pentru că mi se pare un moment bun în care TVA poate fi redus, și nu vorbesc numai de TVA. Asta este măsura cea mai spectaculoasă. E clar că s-a intrat într-o zonă de decizie politică. Părerea mea este că Codul fiscal va trece, nu știu dacă va fi cu TVA redus în etape, poate că va rămâne tot la fel. Am văzut ce s-a întâmplat în turism cu TVA de 9% și cu alimentele de bază, la același nivel. S-a dovedit a fi un succes până la urmă.

Alin Burcea: Victor Ponta a realizat anul trecut că se pot pierde și câștiga alegeri cu facebook- ul și că alegerile nu se mai pot câștiga cu șacoșe și cu prostii. Suntem în 2015. Este clar că oamenii au internet și la Poplaca, deci este clar că trebuie să vii cu lucruri reale, cu măsuri de relaxare. Acestea nu știu dacă sunt măsuri de relaxare, sunt măsuri de reduceri de taxe, care implicit duc la relaxare, dar nu în mod direct. S-a coroborat cu această agresivitate a ANAF-ului pe care pe de o parte o consider exagerată, pe de altă parte este o demonstrație de forță și e prima dată când văd și eu după 25 de ani spot ANAF, care zice plătește-ți taxele, plăteșteți impozitele și toată lumea va trăi mai bine. Toate acestea coroborate cu scăderile de taxe... Vă spun că am vorbit cu patroni pe care îi cunosc: dacă ei mănâncă la ei la restaurant, își taie factură. Spun, „domne, la 9% nu mai are sens”. S-a și văzut că scăderea de taxe a dus la creșterea vânzărilor. Or, toate trebuie coroborate. La noi, reducerea TVA la restaurante va însemna prețuri mai bune la restaurante și produse mai competitive. Trebuie să fii prost să mai faci orice fel de combinație. Tot ce e în Codul fiscal este foarte bun. Lucrul căruia nu i s-a dat foarte mare atenție a fost că pentru prima oară două partide, de dreapta și de stânga, au votat la unison. Au fost aproape de 100%.

- În Camera Deputaților, în Senat PNL s-a abținut...

- În Camera Deputaților, că între timp a sunat domnul Isărescu. Este evident că acest Cod fiscal trebuie să treacă pentru că asta ar însemna pe de o parte relansarea activității, pe de altă parte garantat se diminuează evaziunea fiscală pentru că oamenii când au de plătit mai puține taxe, plătesc. Am analizat și ce spune domnul Isărescu. Pentru că el spune: dacă dăm în același timp facilitățile din Codul fiscal și creștem și salariile bugetarilor, deci cheltuielile, s-ar putea să fie un șoc. Întrebarea mea este de ce nu ați spus-o înainte, când s-a mers cu legea pentru prima oară în Camarea Deputaților. Codul fiscal trebuie să trecă și să crească salariile bugetarilor, dar ușor.

- Un semnal de alarmă trebuie tras chiar dacă este tras mai târziu. Trebuie văzut dacă ceea ce spune face sens sau nu. Asta e altă discuție...

- Eu l-am văzut pe guvernatorul Isărescu în 2006 -2007, când povestea de criză, și am fost unul dintre cei care a ascultat. N-am putut să fac foarte multe, dar am luat niște măsuri din timp. Cred că are dreptate și cred că trebuie date aceste facilități din Codul fiscal.

- Trebuie văzute efectele...

- Efectele sunt clare... garantat va fi ok. Întotdeauna când scazi taxele și impozitele există o perioadă în care încasările scad, mai vine puțin ANAFul, lumea începe să plătescă, și cresc. Deci, pe curba ascendetă, trebuie estimat, șase luni, un an, să înceapă să crească salariile bugetarilor. Guvernatorului îi este frică de inflație. Și inflația asta e bună, dar trebuie să fie în anumiți parametri. Eu cred că Codul fiscal trebuie să treacă și de asemenea trebuie să crească salariile bugetarilor, dar ușor. Uitați-vă, au scăzut prețurile. Păi nu este un efect benefic? Ce e mai bine, să cresc salariile sau să dau drumul la spirala evazionistă sau să scad prețurile? Rămân cu salariile pe loc și mai scad prețurile pentru că efectul pentru buzunarul populației tot ăla este. Cred că trebuie așteptat, să își facă efectul măsurile astea de scădere a prețurilor și când încep să crească și încasările să dăm drumul și la salariile bugetarilor

Problemele majore la personalul din turism sunt la servire, atitudine, limbi străine

Dan Andronic: Nu am vorbit deloc despre oamenii care lucrează în turism. Mai sunt școli, fructuația de personal e mare? Din câte știu eu, numărul angajaților sezonieri e foarte mare, de zecii de mii, dacă nu chiar mai mare.

Alin Burcea: Este o marotă pe care o aud de foarte mulți ani, că nu sunt școli... Sunt școli destule. Noi am propus din partea patronatului o chestie foarte simplă. Acum există o lege care spune că dacă muncești șase luni (și noi vrem să reducem la cinci) beneficiezi de șomaj încă șase luni. Și am propus de trei-patru ani de zile la toți cei care au fost la conducerea ministerului să dea posibilitatea celor care beneficiază șase luni de așa zis șomaj, să poată să facă școală. Adică să te plătească să faci școală, pentru că sunt o grămadă de fonduri. Sau, angajatorul să aibă deducere la impozitul pe salariu și să îi plătească școala.

- Dar școala este importantă? La noi o asemenea diplomă te face eligibil pentru o funcție de management?

- Evident că da. Dar problemele majore sunt la servire, la atitudine, la limbi străine. Spuneau acum, de exemplu, niște străini, că litoralul este frumos, le place, dar personalul parcă ar trebui să știe mai multă engleză. Sigur că dacă personalul e amabil, turistul e mulțumit, dar poate că ar fi bună puțin mai multă engleză. Deși românii vorbesc destul de bine engleză, comparativ cu alte popoare. Deci cred că permanent ar trebui să facă cursuri, cursuri de tehnica servirii. În America există „smile management”. Să facă puțin smile management, adică să știe să râdă la oameni și când le iau banii și când le dau.