Evenimentul Zilei > Social > Alex Ștefănescu ironizează impozitele din România. Criticul literar le dă idei guvernanților
Alex Ștefănescu ironizează impozitele din România. Criticul literar le dă idei guvernanților

Alex Ștefănescu ironizează impozitele din România. Criticul literar le dă idei guvernanților

Cunoscutul critic literar Alex Ștefănescu a reacționat recent cu multă ironie la adresa guvernanților și a modului în care aceștia se gândesc la tot felul de impozite care să completeze bugetul de stat, ignorând eforturile financiare uriașe pe care trebuie să le facă mulți români pentru plata acestora.

”IMPOZITUL PE IMPOZIT

Un ministru de Finanțe a hotărât să-i impoziteze drastic pe cei care dețin mai mult de o casă. Intenția era bună, dar dovedea o anumită timiditate. Ar fi trebuit ca el să dezvolte mult mai mult ideea.

De exemplu, să instituie un IMPOZIT PE CASELE ÎN CARE NE AFLĂM CÂND MERGEM ÎN VIZITĂ. Practic, locuim de fiecare dată câteva ore în acele case, de ce să nu plătim pentru asta?

Multe alte impozite ar trebui înființate:

IMPOZITUL PENTRU BANII OBȚINUȚI PRIN FURT DE CĂTRE HOȚII DE BUZUNARE. Întrucât hoții nu pot fi identificați decât dacă își declară din proprie inițiativă veniturile, impozitul ar trebui plătit de păgubași.

IMPOZITUL PE INTELIGENȚĂ. Impozitul ar putea fi unul progresiv, crescând în mod proporțional cu valoarea IQ-ului. Este revoltător faptul că în momentul de față, cetățeni în mod evident inteligenți, unii dintre ei permițându-și în mod sfidător luxul de a fi mai inteligenți chiar decât ministrul de Finanțe, nu sunt în niciun fel luați în calcul.

IMPOZITUL PE FIDELITATEA CONJUGALĂ. Există cetățeni, este adevărat, nu mulți, care se bucură de avantajele derivate din fidelitatea lor conjugală: prestigiu social, viață armonioasă în familie, evitarea unor cheltuieli etc. Este inadmisibil ca ei să rămână neimpozitați.

IMPOZITUL PE INFIDELITATEA CONJUGALĂ. Este vorba de o categorie de cetățeni larg reprezentată, a căror contribuție la redresarea situației financiare a țării ar fi considerabilă. Stabilirea impozitului ar trebui făcută, bineînțeles, în mod democratic, în funcție de numărul și frenezia aventurilor amoroase extraconjugale.

IMPOZITUL PE BANII GĂSIȚI PE JOS

În cazul că există persoane care declară că n-au găsit bani pe jos, ele ar trebui supraimpozitate, ca sancțiune pentru nesinceritate sau neglijență.

IMPOZITUL PE VENITUL DE ORICE FEL. Ideea este că nu contează de unde vii. Ori de câte ori vii de undeva trebui să plătești un impozit pe acest venit.

IMPOZIT PENTRU DEȚINEREA DE PĂR ÎN CAP DUPĂ VÂRSTA DE ȘAIZECI DE ANI. Contribuabilii vizați sunt cetățenii de sex masculin. Femeile vor fi scutite de acest impozit, dar li se va aplica o amendă pentru că beneficiază de discriminarea între sexe.

IMPOZITUL PE NUME ȘI PRENUME. Numele ar putea intra la categoria „bunuri moștenite”. Prenumele – la categoria „bunuri dobândite”. Pentru al doilea prenume ar trebui plătit un impozit majorat cu șaptezeci la sută. Pentru al treilea – cu o sută cincizeci la sută.

IMPOZITUL PE VOCABULAR. Este cunoscut faptul că trei sute de cuvinte sunt cu totul suficiente pentru a face declarații de dragoste, pentru a ține discursuri politice, pentru a compune textele unor cântece etc. În aceste condiții, cetățenii care folosesc mai mult de trei sute de cuvinte ar trebui impozitați. Ar putea fi scutiți de impozit cei care cunosc mai mult de trei sute de cuvinte, dar aduc dovezi că nu folosesc decât trei sute.

IMPOZITUL PE TOT CEEA CE NU ESTE IMPOZITAT. Întotdeauna rămân bunuri pe care legea nu le poate prevedea. În consecință ele trebuie inventariate și supuse, desigur, impozitării.

IMPOZITUL PE IMPOZIT. Necesitatea plătirii lui nu mai trebuie justificată”, a scris Alex Ștefănescu pe Facebook.

Câteva repere despre Alex Ștefănescu

”M-am născut la 6 noiembrie 1947 la Lugoj (unde părinţii mei, amândoi din nordul Moldovei, s-au aflat temporar). Tata, Alexandru Ştefănescu (n.1920) a fost inspector financiar, iar mama – Florica Ştefănescu (n.1919) – profesoară de lucru manual. În prezent, din nefericire, nu mai trăieşte nici unul dintre ei.

Şcoala primară şi liceul le-am urmat la Suceava, între 1954-1965. Licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, în 1970. Între 1971-1989 am lucrat succesiv în redacţiile publicaţiilor: Tomis, SLAST, România liberă, Magazin.

Din 1990 – redactor la România literară. În 1995 am devenit redactor-şef al acestei reviste (ceea ce sunt şi în prezent). Membru al Uniunii Scriitorilor din 1977.

La sfârşitul lui 1994 am înfiinţat o editură particulară, Maşina de scris, condusă de soţia mea, Domniţa Ştefănescu (care este şi autoare a volumelor Cinci ani din istoria României (1989-1994) şi Doi ani din istoria României (1995-1996).

Recent i-a mai apărut volumul, de 1000 de pagini, 11 ani din istoria României, decembrie 1989 – decembrie 2000, o cronologie a evenimentelor. Membru al Consiliului de Administraţie al TVR în perioada 1998-2002.

Am doi fraţi, Alexandrina Mihai (n.1949) şi Florin Ştefănescu(n.1951), amândoi profesori universitari la Politehnica Bucureşti”, scrie criticul literar în biografia publicată pe alexstefanescu.ro.

 

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News