Evenimentul Zilei > Actualitate > Alertă de gradul 0 pentru bucureșteni! Pasajul Unirii este în pericol de prăbușire la un cutremur mare. Și inundațiile ar putea fi o calamitate
Alertă de gradul 0 pentru bucureșteni! Pasajul Unirii este în pericol de prăbușire la un cutremur mare. Și inundațiile ar putea fi o calamitate

Alertă de gradul 0 pentru bucureșteni! Pasajul Unirii este în pericol de prăbușire la un cutremur mare. Și inundațiile ar putea fi o calamitate

Potrivit „Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucuresti pentru anul 2021” trecut de curând prin Consiliul General, București, în cazul unor calamități naturale este pândit de o serie de pericole pentru care autoritățile iau în calcul mai multe scenarii.

Din cauza degradării, planșeul de sub Piața Unirii care acoperă Râul Dâmbovița s-ar putea prăbuși, relatează G4media. În urma expertizelor făcute de Primăria Generală în 2014 și 2017, s-a ajuns la concluzia că „demararea și finalizarea lucrărilor de reabilitare a planseului Piața Unirii este de maximă urgență”. Expertizele propun două soluții de lucrări pentru readucerea construcției la parametrii optimi: 1. repararea capitală sau 2. demoloarea și construirea unui planșeu nou.

Cu toate acestea, niciunul dintre cei 8 primari generali care au condus capitala de când a fost făcută prima expertiză în 2014, nu a fpcut nimic concret. E vorba de Trăian Băsescu, Răzvan Gheorghe Murgeanu, Adriean Videanu, Sorin Oprescu, Ștefănel Dan Marin, Răzvan Sava, Gabriela Firea și Nicușor Dan.

Firea: Echipa mea pregătise consolidarea infrastructurii șubrede a orașului

Fostul primar general Gabriela Firea susține că toată zona din piața Unirii este în pericol de prăbușire. Ea afirmă într-o postare pe Facebook că stabilise tot ce era de făcut, iar lucrările urmau să înceapă în toamna trecută și să fie gata în 2022. „Capitala este sub RISC de neputință și nepăsare! Pasajul Unirii și toată zona din piața Unirii este în pericol de prăbușire! La un an de la alegeri nu s-a mișcat nimic pentru a consolida infrastructura șubredă a orașului, acțiune pentru care echipa mea pregătise cele necesare, după ani de zile în care nu se făcuse nimic”, explică Firea.

Actualul primar, Nicușor Dan, spune că nu are bani pentru lucrări. „Pe de altă parte, atât Pasajul Unirii, zona în care Dâmboviţa intră sub asfalt, cât şi alte mari lucrări de infrastructură din Bucureşti, nu au avut de-a lungul timpului întreţinerea de care au nevoie. Evident că vrem să facem asta, dar avem nevoie de bani. La prima vedere, investiţia pe care a trebuit să facem la pasajul de peste Dunăre (n.r. – Dâmbovița) este de ordinul a 30 de milioane de lei”, a declarat primarul general, Nicuşor Dan.

Barajul Lacul Morii este un mare risc

Inundațiile ar putea, de asemenea, constitui un mare pericol. Au fost identificate mai multe scenarii privind ruperea barajelor Lacul Morii de pe râul Dâmbovița și cele aferente salbei de lacuri amenajate în cascadă pe râul Colentina.

Lacul Morii1

Scenariul 1 constă în alunecarea blocului de beton monolit al stăvilarului, concomitent cu dezvoltarea unei brese pe malul stang în barajul de pamânt, cu o deschidere maximă de 16 m. Scenariul 2 presupune rotirea blocului de beton monolit al stăvilarului până la crearea unei fante cu deschiderea maximă de 12,5 m, concomitent cu dezvoltarea unei breșe pe malul stâng în barajul de pământ cu o deschidere maximă de 16m. Scenariul 3 – formarea unei breșe în barajul de pământ.

Ipotezele ruperii barajelor de pe râul Colentina

Ipoteza 1. Ruperea barajelor prin deversarea peste coronament ca urmare a apariției unei viituri corespunzătoare undei maxime de rupere a barajului Buftea.

Ipoteza 2. Ruperea barajelor prin deversarea peste coronament ca urmarea apariției unei viituri cu un debit maxim, cu probabilitatea de depășire de 1%.

Ipoteza 3. Ruperea prin crearea unei căi de infiltrații în corpul barajelor. Mecanismul de declansare a ruperii barajului prin eroziune internă constă în „crearea unei căi preferențiale de infiltrații care se mărește prin antrenare de material până devine orificiu, apoi cavemă, umplutura se prăbușește și apare o breșă dreptunghiulară care se lărgește prin eroziune laterală. În primele faze, breșa nu poate fi sesizată, după care se produce o rupere rapidă”.

Un cutremur major ar face 6.500 de morți

Potrivit scenariului de cutremur, 23.000 de clădiri locuite ar fi avariate semnificativ. Dintre acestea, cca. 50% sunt clădiri de înălțime P +1, din materiale de slabă calitate, peste 40% sunt P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar cca. 10% sunt clădiri înalte, din beton armat și zidărie.

CUTREMUR 1977
Ruinele blocului OD 16-Lujerului, cartierul Militari

În scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21), peste 450. 000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăși gradul 3 de avariere (toate construite înainte de 1977). Dintre aceștia, pot fi considerați captivi în clădiri un total de cca. 95. 000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte. Se pot produce peste 6. 500 pierderi de vieți omenești, peste 16. 000 răniți grav, cca. 10500 spitalizați și cca. 13.000 răniți ușor.

Cutremurul de scenariu pe timp de zi (ora 13°°) a condus la efecte asupra locatarilor reduse la 54% față de cele care corespund cutremurului pe timp de noapte.