Curtea Constituţională a României (CCR) a discutat, miercuri, sesizarea Guvernului cu privire la legea pentru aprobarea rectificării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.
Judecătorii de la CCR au dezbătut textul Ordonanţei de Urgenţă privind rectificarea bugetară, care a fost modificat de Parlament pentru o majorare a pensiilor cu 40%, în locul celor 14% acordate de Executiv.
Judecătorii au amânat decizia pentru data de 13 ianuarie, invocând nevoia de lămuriri suplimentare.
În motivarea demersului său din luna octombrie la CCR, Executivul a reiterat argumentele potrivit cărora „Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice”.
Guvernul a mai acuzat faptul că parlamentarii nu au identificat clar sursele de finanţare pentru majorările propuse, potrivit dispoziţiilor constituţionale.
Ce scria Guvernul în sesizare
„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, aşa cum a modificat legiuitorul, împreună cu majorarea salariilor profesorilor ar presupune un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB, şi de 34,3 miliarde de lei în anul 2021, reprezentând 3,05 % din PIB. Însă execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”, mai spunea Executivul, în susţinerea acţiunii sale la CCR.
Recomandările noastre
