Alegerile europarlamentare 2024. Temele europene absente în discursurile politicienilor

Alegerile europarlamentare 2024. Temele europene absente în discursurile politicienilor Parlamentul European. Sursa foto: Twitter

Alegerile europarlamentare se vor desfășura, în România, conform calendarului, duminică 9 iunie. Deși toate partidele au depus liste de candidați pentru Parlamentul European, temele europene au lipsit total din discursul electoral.

Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare a făcut ca partidele să ignore temele privind viitorul UE. În larga lor majoritate, politicienii români s-au concentrat pe subiecte de politică locală. În viziunea lor, alegătorii care vor vota la locale vor pune ștampila, automat, și pe listele pentru Parlamentul de la Bruxelles.

Alegerile europarlamentare și dezinteresul politicienilor

O analiză a publicației Politico arată că ultima zi a campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare au fost despre alte tipuri de alegeri. Temele de interes european nu au fost abordate de partidele implicate în campania electorală. Candidații s-au confruntat, în special, pe teme de politică internă. Aceasta deoarece alegătorii vor alege și autorităţile locale în aceeaşi zi.

De altfel, pentru cele mai mari partide interesul s-a mutat pe viitoarela alegeri prezidențiale, programate în luna septembrie. Sociologul Barbu Mateescu confirmă dezinteresul politicienilor români pentru temele de interes european.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Nu se vorbeşte absolut deloc despre Europa” în campania electorală din acest an, a confirmat sociologul.

Potrivit spuselor sale, votul de duminică, la alegerile europarlamentare va fi impulsionat de interesul patidelor pentru alegerile prezidenţiale, al căror câmp este mai aglomerat. Această competiţie, la rândul său, este o oportunitate pentru a obține un avantaj înainte de votul parlamentar din decembrie, a adăugat Mateescu.

vot pentru alegeri

Alegeri. Sursa foto: Arhiva EVZ

PSD și PNL, împreună, dar separat

Cele mai mari partide din România, PSD, de centru-stânga, şi PNL, de centru-dreapta, guvernează împreună, în coaliție. Mai mult au depus o listă comună și la alegerile europarlamentare. Au candidați comuni și pentru anumite primării și consilii județene. Cu toate acestea, deși sunt împreună, pozează în opozanți. Iar acest lucru este de natură să-i bulverseze pe alegători.

Pare că și-au dat seama că este o strategie proastă, drept care au anunțat că vor prezenta candidați separați pentru alegerile prezidențiale. În paranteză fie spus, ambele formațiuni își doresc președinția și ar fi imposibil să ajungă la o înțelegere cu privire la un candidat comun. Politico vorbește de fisuri în coaliție. Fisuri pe care liberalii și social-democrații se grăbesc să le dezmintă, crescând dezorientarea propriilor alegători.

De asemenea, publicația relatează și despre scandalul în care este implicat liderul extremist George Simion. Acesta încearcă pe ultima sută de metri să întoarcă în favoarea sa, pentru alegerile europarlamentare, acuzațiile de fraudă cu care se confruntă. Politicianul a lansat acuzații către celelalte formațiuni, imediat ce procurorii au început ancheta în cazul său.

George Simion și mai mulți membri ai AUR sunt acuzați că ar fi falsificat documentele cu semnături. În replică, el a mers la Parchet spunând că dorește să depună plângeri, pentru aceleași acuzații, împotriva celorlalte partide cu care concurează la alegerile europarlamentare și locale.

Parlamentul European Sursa foto. EVZ

Alegerile europarlamentare, un maraton european

Cetățenii europeni își votează viitorii reprezentanți în Parlamentul European pe parcursul mai multor zile. Alegerile europarlamenare au început joi și vor dura până duminică seara. După sondajele exit-poll este de așteptat ca analiștii să știe cum va arăta politica UE pentru următorii cinci ani. Se votează în 27 de ţări şi sunt în curs de alegere politicieni din aproximativ 200 de partide din întreaga Europă.

La votul pentru alegerile europarlamentare sunt așteptați aproximativ 373 de milioane de europeni au drept de vot. Ei vor alege 720 de reprezentanţi, cu 15 mai mulţi decât data trecută. Numărul lor este, totuși, mai mic decât înainte de Brexit, când Parlamentul European avea 751 de eurodeputaţi.

Viitorii membri vor fi convocați pentru o primă sesiune plenară la jumătatea lunii viitoare, în iulie. Ei vor avea un rol important în desemnarea conducerii instituțiilor europene și vor elabora reglementări care vizează mai multe domenii de activitate.